2901 vizualizări 1 sep 2016

Boala debutează de multe ori asimptomatic, însă pe măsură ce evoluează, iar formaţiunea tumorală creşte, apar tulburari digestive care se manifestă prin simptome diferite. Printre cele mai comune simptome ale cancerului colorectal se numără: schimbarea tranzitului intestinal obişnuit (diaree, constipaţie sau alternanţa de constipaţie cu diaree), scaune mai puţin consistente decât de obicei, prezenţa sângelui în scaun (fie roşu aprins, fie roşu foarte închis sau negru), sângerare rectală, dureri abdominale, balonare, crampe, pierdere în greutate, senzaţie accentuată de oboseală (slăbiciune).

Persoanele cu vârsta peste 50 de ani şi cele cele care au antecedente familiale de polipi la nivelul colonului au un risc mai crescut de a dezvolta cancer colorectal. Rudele de gradul I (părinţi, fraţi, surori sau copii) ale unei pacient cu cancer colorectal sunt susceptibile să dezvolte această boală, mai ales în cazul în care afecţiunea a fost diagnosticată la o vârstă tânără. În cazul în care mai multe rude apropiate au un istoric comun de cancer colorectal, riscul este chiar mai mare.

Cancerul colorectal apare atunci când celulele maligne formează tumori în ţesuturile sănătoase ale tubului digestiv, respectiv colonul sau rectul. Tipul exact de cancer "de colon" sau "rectal" este determinat de locul în care celulele maligne se formează şi se înmulţesc pentru a crea tumora primară, de unde ulterior se răspândesc la distanţă, dând naştere metastazelor.

În prima fază, adică în stadiul localizat, tumora nu depăşeşte organul din care ia naştere, adică colonul sau rectul. Pe măsură ce boala progresează, tumora creşte şi se extinde la organele din jur şi anume la ganglionii limfatici. Aceasta este etapa de boală local-avansată. Dacă diagnosticul nu este pus în aceste etape localizate ale bolii şi tratamentul nu este iniţiat, celulele canceroase se răspândesc la distanţă de organul de origine, pe cale limfatică sau prin sânge, ceea ce duce la apariţia metastazelor. Anumite organe sunt mai susceptibile să fie sediul metastazelor. Cel mai afectat organ este ficatul, dar uneori metastazele se pot localiza şi în plămâni, oase sau chiar la nivelul creierului.

Metodele de tratament diferă în funcţie de stadiul în care a fost diagnosticată boala. Cu cât diagnosticul este mai precoce, cu atât tratamentul este mai eficient şi are ca scop vindecarea pacientului. Tratamentul include de cele mai multe ori o combinaţie între intervenţii chirurgicale pentru a îndepărta tumora şi ganglionii limfatici regionali, chimioterapie şi radioterapie precum şi terapii biologice.

''Din păcate, 20-25% dintre pacienţi au cancer colorectal metastatic chiar la diagnosticare. În stadiul avansat ale bolii, ceea ce se întamplă la aproximativ 50% din pacienţi, metastazele se împrăştie în sânge, în sistemul limfatic sau la alte organe, ceea ce poate duce, în final, la decesul acestora. Pentru pacienţii cu această formă avansată de cancer colorectal este nevoie de o terapie care să extindă rata de supravieţuire, să împiedice progresia bolii şi să reducă simptomele”, adaugă medicul Adina Croitoru.

Progresele înregistrate în înţelegerea biologiei tumorale şi a geneticii au dus la dezvoltarea unor generaţii noi de agenţi biologici pentru tratamentul pacienţilor cu cancer colorectal metastatic, care nu au răspuns la tratamentele anterioare şi a căror boală a progresat. Spre deosebire de agenţii folosiţi în chimioterapie, care ucid rapid celulele care se divid, pe cele maligne în primul rând, dar şi pe cele sănătoase, agenţii biologici acţionează prin influenţarea proceselor care controlează răspândirea celulelor tumorale, astfel încât aceste celule sunt inhibate să crească, să se dezvolte şi să se răspândească în organism.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește și: