3717 vizualizări 25 iul 2019
Totuşi, există o explicaţie a faptului că unele persoane au o toleranţă mai mare la alcool iar altele o au mai mică.

Printre ele se numără sexul, genetica şi cantitatea consumată

Cercetătorii au analizat mai mulţi factori pentru a-şi da seama de ce organismele anumitor persoane sunt mai tolerante  la alcool.

Sexul (feminin, masculin etc.), precum şi greutatea corporală joacă cu siguranţă un rol important în gradul de toleranţă la alcool al unui individ. De exemplu, bărbaţii tind să consume mai mult alcool decât femeile înainte de a părea beţi.

Totuşi, alţi factori biologici sunt mai greu de explica.

„Unii cred că toleranţa are legătură cu enzimele implicate în procesul de metabolizare a alcoolului,  alţii cred că are legătură cu neurotransmisiunea către creier”, a declarat profesorul.

În cazul neurotransmiţătorilor, conform teoriei, creierele persoanelor care au o toleranţă mai mare la alcool pur şi simplu nu primesc semnalele corespunzătoare.

„Mare parte din alcoolul procesat în corp este iniţial metabolizat de către enzime într-un compus numit acetaldehidă. Aceasta este mai apoi metabolizată de către enzima care se ocupă cu dehidrogeneza alcoolului”, a declarat Brad Uren, profesor la Universitatea din Michigan.

Se pare că unor persoane le lipseşte acest tip de enzimă ceea ce conduce la metabolizarea unei cantităţi mai mari de acetaldehidă în sânge.

Potrivit profesorului Uren, acest proces duce la înroşirea pielii, la simptomele specifice mahmurelii.
„Indivizii cu descendenţă asiatică sunt mai predispuşi la deficienţa acestei enzime”, a specificat acesta.

Încă un aspect important care poate contribui la creşterea nivelului de toleranţă este cantitatea de alcool cosumată. O persoană care consumă în mod frecvent băuturi alcoolice ajunge să metabolizeze mult mai repede substanţa decât o persoană care consumă destul de rar.

Oamenii de ştiinţă avertizează: O toleranţă mare la alcool nu este neapărat un lucru bun.

Se pare că indiferent dacă o persoană manifestă simptomele specifice consumului de alcool, cantitatea tot contează.

„Nu e sigur să presupunem că aceşti indivizi pot îndeplini mai bine anumite sarcini care necesită concentrare şi timp de reacţie, precum condusul, ca şi când nu ar fi consumat alcool”, a adăugat profesorul Uren.

În plus, chiar dacă cineva are o toleranţă mai mare la alcool, efectele pe termen lung sunt aceleaşi ca în cazul unei persoane cu o toleranţă mai mică, relatează Huffpost.

Foto: Pixabay


 

 

Citește și: