Mădălina CHIŢU
15757 vizualizări 15 mar 2015

Psihologii avertizează că odată cu venirea primăverii numărul persoanelor care se sinucid creşte faţă de sezonul rece. Acest lucru este confirmat inclusiv de datele Institutului Naţional de Statistică, obţinute de gândul.

Astfel, în lunile de iarnă, respectiv în decembrie, ianuarie şi februarie, în 2013, s-au înregistrat 510 de cazuri de sinucideri, în timp ce în lunile de primăvară ale aceluiaşi an, respectiv în martie, aprilie şi mai, s-au înregistrat 629 de cazuri de sinucideri. Asta înseamnă că din punct de vedere procentual, numărul sinuciderilor înregistrate primăvara este cu 20% mai mare, faţă de cel înregistrat iarna. Mai mult, datele publicate de Monitorul de Cluj, arată că în acest judeţ de la începutul anului s-au înregistrat şase sinucideri.

”Trecerea de la un anotimp la altul exercită o influenţă asupra metabolismului şi chimiei creierului, iar în acest context şi psihicul este influenţat. Sezonalitatea ne poate influenţa dispoziţia, iar în unele cazuri poate reactiva unele stari depresive. ‘De vină’ poate fi scurtă expunere la lumina Soarelui. Ziua fiind mai scurtă, influenţează secreţia melatonina - hormonul care are un rol important în reglarea ritmului circadian, reglarea stării de bine. O dereglare la acest nivel, poate avea ca efect declanşarea unor dispoziţii depresive”, a declarat pentru gândul Viorel Nedelcu, psihoterapeut şi psiholog clinician în cadrul Centrului Medical Bellanima. 

Psihologul Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, explică care sunt factori care-i determină pe oameni să recurgă la acest gest.

„Studiile recente sugerează că rata suicidului este mai crescută primăvara/începutul verii. Aşadar, acesta nu este un fenomen local în Cluj-Napoca, ci este un fenomen răspândit internaţional. Nu există încă o teorie explicativă definitivă”, a spus Daniel David, citat de Monitorul de Cluj.

Medicamentele antidepresive pot favoriza suicidul în anumite situaţii, susţine profesorul clujean. ”Administrarea lor trebuie făcută sub stricta supraveghere a medicului. Antidepresivul poate determina rapid o creştere a energiei persoanei depresive, în condiţiile în care gândurile sale, care se schimbă mai greu, rămân negative. Aşadar, i se oferă depresivului energia prin care să-şi pună în aplicare planurile negative. De aceea spre exemplu, cu referire la copii, există în SUA această avertizare pe cutiile cu antidepresive”, a spus psihologul Daniel David.

Energia dată de primăvară îi poate afecta într-un mod negativ pe cei cu tendinţe sinucigaşe. „Activarea psihologică dată de primavară/vară prin clima/temperatură, procesele biologice, creşterea interacţiunilor sociale) oferă depresivilor spre exemplu, energia necesară punerii în aplicare a planurilor generate de gândurile negative şi/sau accentuează elementul de singurătate/izolare, prin contrast cu socializarea celorlalţi, devenind astfel un factor stersant”, a precizat psihologul David.

Psihoterapeutul Viorel Nedelcu a explicat pentru gândul care sunt semnele pe care le prezintă o persoană care are gânduri sinucigaşe. ”O astfel de persoană este greu de identificat cu certitudine. Ceea ce ne-ar putea atrage atenţia ţine de declaraţia directă de intenţie de suicid, asociat cu intenţia şi premeditarea gestului. Asociate acestora mai sunt ideaţiile negative, neajutorare şi disperare, dorinţa de a trăi şi de a muri în acelaşi timp, absenţa perspectivelor viitoare, retragerea socială ce merge până la izolare, pierderea interesului pentru activităţi zilnice şi neglijarea aspectului personal - sunt doar câteva din cele mai importante semne că o persoană s-ar putea pune în pericol. Dacă identificăm câteva dintre aceste semne trebuie să le luăm foarte serios în seamă”, explică Nedelcu.

Psihoterapeutul spune că un gest suicidal poate fi oprit dacă nu ignorăm stările de anxietate ale persoanelor din jur. ”Riscul de suicid este o urgenţă psihiatrică şi trebuie tratată ca atare. Cei care se află într-o astfel de situaţie ar fi de dorit să se discute cu cei apropiaţi lor şi să caute ajutor specializat – psihiatric şi psihologic. În plus, nu trebuie ignorată nicio aluzie legată de sucid, apoi trebuie discutat cu persoana depresivă şi îndrumată de urgenţă către un specialist. Dacă riscul este iminent, să solicităm la rândul nostru ajutor de urgenţă pentru a evita gestul suicidal”, a punctat Nedelcu.

Citește și: