379 vizualizări 23 oct 2018

Alte explicaţii despre fericire, la ce ajută şi cum o menţinem aflăm de la psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea are multe feţe şi multe definiţii, dar la baza ei stau reacţiile chimice din creier. Neurotransmiţătorii dopamină, oxitocină, endorfine, oxid nitric şi serotonină prin reacţiile lor dau tonul stărilor noastre. Dopamina mediază transferul emoţiilor pozitive între cortexul prefrontal stâng şi centrii emoţionali din nucleus accumbens. Mai mult, dopamina este în strânsă legătură cu sentimentul de fericire care apare la realizarea unui obiectiv, la reuşită.

“De cealaltă parte, oxitocina este produsă de hipotalamus şi secretată de glanda pituitară şi este în legătură cu fericirea care apare atunci când suntem îndrăgostiţi sau când ne alintăm copilul, animăluţul ş.a. Endorfinele (morfină naturală) sunt stimulate de oxitocina şi au legătură cu lipsa durerilor fizice şi euforia simţită în urma exerciţiilor fizice sau când suntem entuziasmaţi de o persoană, idee, situaţie. Oxidul nitric este produs prin intermediul valvei situate în faringele nazal, motiv pentru care meditaţia şi respiraţia nazale sunt foarte importante. Oxidul nitric are un efect de calmare ce determină la nivel celular o reacţie în lanţ, prin intermediul căreia vasele de sânge se relaxează şi se dilată. Nu în ultimul rând, serotonina este stimulată tot de oxitocină şi este responsabilă de creşterea stării de spirit, creşterea încrederii, determinării şi a unei mai mari doze de autoacceptare”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fericirea – cum o definim

Există 2 aspecte ale stării de fericire, implicit ale stării de plăcere:

1. Plăcerea senzorială, adică plăcerea produsă de experienţa propriu-zisă

2. Plăcerea anticipativă sau imaginară care este legată de anticiparea unui eveniment viitor care este producător de plăcere sau pur şi simplu imaginarea unui moment de plăcere, de exemplu o relaxare pe plajă, o baie în mare, o îmbrăţişare, o plimbare pe cărări de munte, etc.

Fericirea – întăreşte sistemul imunitar

“Neurotransmiţătorii se declanşează la fel în ambele situaţii. În momentele din viaţă în care zicem că suntem stresaţi, de fapt se activează o altă parte a hipotalamusului, cea care se ocupă cu autoapărare. Glandele suprarenale eliberează adrenalină (sau epinefrină) care declanşează reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Sistemul nervos simpatic este cel responsabil pentru generarea răspunsului. Oxitocina diminuează secreţia de citocine, inhibă indirect secreţia de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) şi inhibă amigdala de la care provine teamă, neliniştea, grijile care declanşeză reacţia de tipul “luptă sau fugi”. Un efect al reacţiilor de tipul “luptă sau fugi” este scăderea sistemului imunitar. Stările de fericire, mulţumire, împăcare, iertare, acceptare, plăcere, bucurie, relaxare, întăresc sistemul imunitar”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru.

Citeşte continuarea pe CSID!

Foto: Hepta

Citește și: