Mădălina Drăgoi
545 vizualizări 25 oct 2018

Întrebarea care se pune este – sunt conservele făcute în casă mai sănătoase? Cum se prepară corect acestea? Ce reguli trebuie respectate? Iată ce criterii trebuie să respecţi atunci când prepari acasă conserve dulci sau sărate pentru iarnă.

Recunosc, că nu mă mai încântă ideea să mai cumpăr aproape nici o conservă din comerţ de când am citit studiile făcute de Asociaţia Pro Consumatori. Sub denumiri ce par prietenoase – acid citric, acid lactic etc, se ascund ingrediente produse în laborator, nu foarte prietenoase cu sănătatea pe termen lung, şi pe care copiii, bătrânii, gravidele şi pacienţii cu boli cronice este bine să le evite. Eu aş vrea să prepar în casă zacuscă şi magiun, în pieţele din România încă se găsesc fructe şi legume din producţia locală. Dar neavând experienţa necesară şi nici o bunică sau mamă lângă mine, găsesc foarte utile recomandările unor specialişti în domeniul alimentar.

Nimeni nu şi-ar dori să depună atâta muncă, să investească bani şi timp în prepararea conservelor pentru iarnă ca acestea să se strice imediat după ce au fost puse în borcane ori să nu aibă o  calitate excelentă. Dacă tuşele fine ale gustului (lămâie, nucă, baton de vanilie, scorţişoară – în cazul dulceţurilor, gemurilor şi magiunului sau piper, boia de ardei iute, beţe de mărar, leuştean în cazul conservelor sărate) le stabiliţi în funcţie de tradiţiile din familiei şi de gustul propriu, regulile de preparare oferite de experţii de la Asociaţia Pro Consumatori sunt de aur. În ultimele 6 decenii, datorită păcii tinerii europeni nu au fost ”obligaţi” de condiţii economice şi sociale vitrege să pună fructe şi legume la conservat pentru iarnă. Însă multitudinea de conservanţi chimici dă de gândit. Atuurile conservelor de casă sunt susţinute cel puţin de următoarele considerente: am ales cu propriile mâini ingredientele, le-am spălat conform propriilor pretenţii, am folosit o reţetă pe placul nostru, le-am pregătit în vasele şi cu ustensilele proprii, le păstrăm în recipiente proprii.

Reguli de igienă

Experţii Asociaţiei Pro Consumatori indică reguli de igienă ce trebuie respectate la prepararea conservelor de casă.

Spălarea mâinilor şi repetarea spălării ori de câte ori se impune pe parcursul lucrului (după mâncare, fumat, manipularea de vase şi obiecte nespălate, de fiecare dată după folosirea toaletei);

Spălarea ustensilelor şi vaselor/recipientelor pentru conserve cu detergent şi clătirea cu apă curată; recipientele din sticlă, cu capac filetat sunt mai practici;

Ţinând seama că bureţii de vase şi cârpele de bucătărie constituie un rezervor de microorganisme în bucătărie (nu le lăsaţi ude – puneţi-le mereu la uscat), este de înţeles regula schimbării acestora cu unele noi atunci când se prepară conserve;

Avem nevoie de vase mari. De exemplu, pentru 3 kg de gem, oala trebuie să aibă o capacitate de 6 l.

Oalele şi cratiţele în care fierbem conservele de iarnă trebuie să fie din oţel inoxidabil ori vase emailate. Nu folosiţi vase din aluminiu ori cupru.

Ce materii prime folosim

Legumele şi fructele trebuie să fie coapte, proaspete, din producţie locală, fără defecte şi putregai;

Aroma se menţine dacă prepararea se face în maximum 12 ore de la recoltare;

Oţetul, folosit ca ingredient, să fie alb (păstrează culoarea ingredientelor) şi să aibă minimum 6 grade;

Sarea pentru conserve să fie brută (sare de salină ori sare marină), neiodată;

Spălarea ingredientelor (legume, fructe) se face sub jet de apă; după spălare, se mai ţin câteva minute în apă cu puţin bicarbonat de sodiu pentru extragerea reziduurilor de pesticide;

După completa uscare a apei de pe materiile prime, acestea se pot fragmenta, curăţa de sâmburi etc. O şarjă de lucru e bine să nu depăşească două ore (de la tăierea ingredientelor până la punerea în recipiente);

Citeşte continuarea pe CSID!

Foto: Captură

Citește și: