Roxana Din
73 vizualizări marţi, 15:34

Consilierul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Diana Păun, a declarat, marţi, în cadrul unei dezbateri organizate la Palatul Parlamentului, că centrele de colectare şi procesare a plasmei umane reprezintă „soluţia pe termen lung” în criza imunoglobulinei.

„Imunoglobulinele, aşa cum ştiţi cu toţii, sunt esenţiale pentru pacienţii diagnosticaţi cu imunodeficienţe primare şi nu numai. (...) Ne amintim cu toţii de criza imunoglobulinei pentru care s-au găsit soluţii pe termen scurt. Din nefericire, sistemul de sănătate românesc este dominat adesea de crize, iar soluţiile cu impact pe termen scurt nu fac decât să tergiverseze problemele. (...) Centrele de colectare şi procesare a plasmei umane reprezintă soluţia pe termen lung”, a spus Păun.

Consilierulul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a menţionat şi faptul că asociaţiile de pacienţi din România reprezintă „un partener de nădejde” în aceste demersuri, deoarece, drepturile pacienţilor sunt mai bine reprezentate atunci când asociaţiile de pacienţi „sunt parte din reţele europene şi mondiale”.

Preşedinte Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID), Otilia Stanga, a declarat în cadrul aceleiaşi dezbateri, că în ultimii cinci ani „consumul de imunoglobulină a crescut cu aproximativ 8-10% an de an. Am datele până în 2017”.

„Creşterea consumului de datorează atât creşterii numărului de persoane cu imunodeficienţe primare diagnosticate, precum şi datorită creşterii speranţei de viaţă datorită tratamentului corect, descoperirii unor noi indicaţii pentru imunoglobulină . Se foloseşte în tot mai multe afecţiuni”, completează aceasta.

Ea a conchis spunând că majoritatea plasmei folosite şi a produselor de imunoglobulină provin din plasmă recoltată în SUA.

„La nivelul anului 2017 - 61% din plasmă provenea din SUA la nivel mondial. La ora actuală am înţeles că a depăşit 70%. Acolo a început să se colecteze mai mult. În anul 2025 se estimează un deficit în ceea ce priveşte imunoglobulina de aproximativ 40%. (...) Principala problemă a lipsei de acces la tratament este lipsa de materie primă adică de plasma”, a concluzionat preşedintele ARPID.

 

Citește și: