Diana MARCU
Mădălina CHIŢU
2284 vizualizări 21 apr 2015

Ion Petre, Daniela Neagu şi George Dănăilă au primit în luni dimineaţă o veste bună. Sunt trei dintre românii diagnosticaţi cu leucemie acută limfoblastică, pacienţi - foşti şi actuali - ai Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti unde, în a doua săptămână de după Paşte, Asociaţia Dăruieşte Viaţă  a deschis un centru de transplant de celule stem. Al patrulea din ţară, după cele de la spitalele Fundeni din Capitală, de la Timişoara şi Târgu Mureş. Va fi  funcţional însă după ce spitalul va semna contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Centrul reprezintă o investiţie de 600.000 de euro datorită căreia numărul beneficiarilor de transplant celule stem va creşte cu peste 100 de pacienţi anual şi va asigura, în compartimentul de pretransplant, tratament chimioterapeutic pentru 200 de români pe an.

Unul dintre ei este George Dănăilă, care a aflat că are leucemie cu o zi înainte de Anul Nou. Pe 30 decembrie 2014. De o sută de zile se află în spital. E norocos, spune, pentru că în ultimele săptămâni a mai trecut doar pentru câte o zi, ca să i se administreze tratamentul.

Este "mascat", pentru că e sensibil şi vrea să fie sănătos pentru el şi pentru copilul lui. Medicii i-au spus că dacă totul merge bine, îi vor face transplant de celule stem.

George Dănăilă, pacient

La chimioterapie este şi Daniela Neagu, care a depăşit suta de zile în spital. A ales să se trateze în spitalul în care lucrat ca asistent medical. Până pe 1 ianuarie 2015, când a ieşit din gardă cu un gând. Ce-or fi cei trei ganglioni mici, cât un bob de mazăre, situaţi la baza cefei, care nu-i dădeau pace. Şi i-a descoperit în gardă, în timp ce şi-a băgat mâna prin păr, ca să şi-l aranjeze puţin. Ca un masaj, îşi aminteşte. Doi într-o parte, şi unul într-alta.

Daniela Neagu, 36 de ani. Îşi doreşte ca după vindecare să revină în SUUB ca asistentă medicală

"Am mai stat câteva zile, până pe 5, când s-a redeschis o secţie şi mi-au făcut rapid analizele, tomografiile. Pe 7 ianuarie m-au internat", rememorează femeia firul poveştii. "80% erau siguri încă de la internare de diagnostic, dar răspunsul a venit după prima puncţie medulară - leucemie acută limfoblastică".

"Eram cu capul în nori, mi-a luat ceva să înţeleg", spune acum Daniela Neagu, pe care o aşteaptă acasă doi copii, de 7, respectiv de 4 ani. S-a lăsat pe mâna doctorilor cărora le-a devenit din coleg de echipă, pacient. A schimbat halatul alb de asistentă, cu cel din molton, de spital. La fel, a schimbat şi secţia, urcând de la etajul  IX, unde lucra la Neurologie, la cel de-al XII-lea, la Hematologie. O iau etapă cu etapă, încă aştept. Sunt după trei cicluri de chimioterapie. După ultima puncţie medulară, medicii mi-au spus că tratamentul merge bine".

Nu pune la îndoială ce îi spun şi nici ce tratament îi dau pentru că a învăţăt, în cei 12 ani de când lucrează la spital, că, dacă primeşte ceva, "înseamnă că aşa trebuie făcut". Şi are încredere că va fi bine şi că se va întoarce în spital, ca asistent medical.

Nu a apucat încă să vadă noua secţie pentru transplant şi pretransplant realizată în Clinica de hematologie. Are timp, dar se bucură pentru că alţi oameni ca ea au o şansă la viaţă. O şansă în plus, oferită acum  de "Dăruieşte Viaţă".

Salon din Centrul de transplant şi pretransplant al secţiei de hematologie a SUUB.

Noua secţie pentru transplant şi pretransplant realizată în Clinica de hematologie a SUUB  dispune de cinci camere sterile, dotate cu paturi electrice de terapie intensivă, staţie de monitorizare a funcţiilor vitale şi beneficiază de cel mai modern sistem de filtrare a aerului, presiune pozitivă şi flux laminar. Cele cinci camere sterile au rolul de a reduce riscul apariţiei infecţiilor, prinicipala cauză a mortalităţii în cancer.

Conferenţiar doctor Horia Bumbea / Foto: Mediafax / Victor Ciupuliga

„Tratamentul chimioterapeutic efectuat în condiţii de izolare scade riscul de deces din cauza infecţiilor, asigurând o rată de supravieţuire similară celei înregistrate în clinicile din vestul Europei", spune conferenţiarul Horia Bumbea, unul dintre coordonatorii secţiei de hematologie de la SUUB. "Pentru a creşte eficienţa camerelor sterile şi a tratamentelor efectuate pe secţie, compartimentul de pretransplant vine ca o completare, în aşa fel încât pacientul să fie protejat de infecţii până ce intră în camera sterilă, sau în timpul tratamentelor de inducţie a remisiunii”.

Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu, două dintre membrele Asociaţiei Dăruieşte Viaţă

În majoritatea centrelor hemato-oncologice din ţară, prevenţia şi tratarea infecţiilor se face în saloane cu câte 10 pacienţi, cu toalete la comun. O realitate care se poate schimba, cu bani privaţi strânşi de ONG-uri, precum cele 4 milioane de euro, investiţi de "Dăruieşte Viaţă", din 2012 şi până în prezent, în hemato-oncologia din România.

Centrul de transplant şi pretransplant al secţiei de hematologie a SUUB

"Bani înseamnă viaţă", spune Ion Petre, un fost pompier diagnosticat cu o formă de cancer a sângelui. A trecut printr-un autotransplant cu celule stem, singura lui şansă la viaţă, iar acum, la patru ani de la transplant, a venit la Universitar, unde a fost internat, să vadă noua clinică de la hematologie.

”Meseria mea era să salvez oameni din incedii, inundaţii, accidente rutiere, accidente de orice fel. Am salvat mii de oameni şi când mi-au spus medicii de la Spitalul Universitar că sufăr de o boală hematologică, relativ rară...nu m-am speriat. Pe mine nu avea ce să mă sperie. Atât eram de călit în meseria mea încât nu putea să mă sperie nimic", povesteşte acum bărbatul. "Frica m-a cuprins când mi-am văzut băiatul, atunci de 12 ani, şi mi-am zis că dacă e cum zic medicii - o boală rară - copilul meu va creşte fără mine".

Ion Petre

Îmbrăcat elegant, în costum, Ion Petre a venit din Găieştiul natal, la Bucureşti, ca să arate că poţi trăi şi după un cancer. În 2009, fostul pompier de la ISU Dâmboviţa a aflat că are limfom malign non-Hodgkin.

Nu ştia ce e asta, doar acuza dureri insuportabile de stomac. ”Mai aveam şi o umflătură la umăr, pe claviculă, dar am crezut că e un punct de grăsime", spune bărbatul povestind că a încercat tot felul de tratamente ca să-şi potolească durerea de burtă. "Am înghiţit zeci de ouă de prepeliţă şi durerea tot nu îmi trecea”. Aşa a ajuns la spital, mai întâi la cel al ministerului de Interne, iar apoi la Universitar. I s-a spus că are nevoie de un transplant de celule stem ca să se vindece. Şi de chimioterapie.

"Când m-am internat aveam 90 de kilograme, ca acum. În scurt timp, ajunsesem la 45, iar doctorii îmi spuneau că trebuie să trăiesc. Eram jumătate din cât sunt. Transplantul de celule era singurul tratament pentru mine”, îşi aminteşte bărbatul.

I-au luat sânge în noimebrie  2010, dar transplantul l-a făcut abia în mai, un an mai târziu. ”Pentru că sunt puţine centre de transplant, mi-au spus să merg  acasă că mă vor suna ei. Eram programat în iunie, dar am avut noroc. Cineva care era înaintea mea pe listă a renunţat. Aşa că m-au sunat în aprilie şi mi-au zis că în mai voi face transplantul", povesteşte pompierul, acum pensionat medical.

Transplantul i-a reuşit, iar din 2011 viaţa lui s-a schimbat. Spune că s-a apropiat de biserică şi că îi ajută şi pe alţi pacienţi diagnosticaţi cu cancer de sânge să primească tratament adecvat: "Vin cu ei la Bucureşti, aici, la spital", spune mândru bărbatul.

Pentru că ştie cât de sărac este sistemul, fostul pompier are un mesaj pentru ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu: ”Să implice mai mult toate structurile ministerul Sănătăţii în tratarea tuturor bolnavilor, nu doar a celor bolnavi de cancer. Când eram la pompieri ne rugam de comandat să dea mai mulţi bani pentru maşini, că trebuiau reparate. Aşa este şi la Sănătate. Domne, mai mulţi bani înseamnă viaţă”.

În România se fac anual aproximativ 200 de transplanturi de celule stem, dintre care peste 130 la Clinica de hematologie a Institutului Fundeni. Intervenţii de acest fel se realizează şi în spitale din Timişoara şi Târgu Mureş. Clinica de transplant şi pretransplant de la SUUB va deveni funcţională îndată de spitalul va semna un contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Ulterior vor fi scoase la concurs 20 de posturi de asistente.
 

Operator – Cătălin Sanda

Montaj – Andrei Boruzescu

Producător - Cezar Helmis

Citește și: