Sorin Bogdan
6245 vizualizări 18 feb 2019

Criza mondială din Sănătate provocată de campaniile anti-vaccinare a fost influenţată semnificativ de aceiaşi specialişti în social media ruşi implicaţi în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din SUA în 2016, atrage atenţia site-ul Radio Free Europe.

Cercetătorii din domeniul medical au tras concluzia că influenţa atacurilor cibernetice concertate ale trolilor ruşi au dus la izbucnirea epidemiei de pojar din 2018 (82.000 de bolnavi şi 72 de decese) care a afectat mai ales ţările central şi est-europene, ţintele predilecte ale ruşilor.

Experţii americani şi europeni evaluează impactul campaniilor duse de trolii ruşi sau chiar boţi asupra răspândirii epidemiei de pojar, prin diseminarea unor informaţii medicale false sau prin diminuarea încrederii opiniei publice în efectele vaccinurilor.

 

American Journal of Public Health a publicat un raport al experţilor în internet, care arată modul în care, încă din 2014, Internet Research Agency (firma considerată o adevărată ”fermă” de troli din Sankt Petersburg, care s-a implicat şi în campania electorală americană) a întreţinut şi a inflamat în mod artificial dezbaterile despre vaccinare pe reţelele de social media, provocând creşterea neîncrederii populaţiei în rolul vaccinurilor.

În prezent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) apreciază că neîncrederea în vaccinuri este una din cele 10 mari ameninţări la adresa sănătăţii omenirii. Astfel, în 2018, s-a constatat creşterea la nivel mondial cu 30% a cazurilor de pojar, precum şi reapariţia bolii în ţări care se aflau în pragul eradicării totale a bolii. Pentru împiedicarea răspândirii bolilor infecţioase, rolul vaccinurilor este esenţial în crearea unui aşa-numit baraj împotriva viruşilor.

 

Astfel, experţii care au studiat mesajele despre vaccinuri în perioada iulie 2014 - septembrie 2017, au constatat că trolii ruşi, boţii şi alţi influenceri de rea-credinţă au postat intensiv despre vaccinare. De câte ori găseau un mesaj împotriva vaccinării, trolii ruşi îl răspândeau, înteţind dezbaterile pro şi contra. Userii falşi, cu identităţi fictive, au fost cei mai activi promotori ai campaniilor anti-vaccinare.

Concluzia raportului este că, oriunde au descoperit mesaje anti-vaccin, ruşii au întreţinut controversele, iar cu ajutorul conturilor false au erodat cât au putut încrederea generală în rolul vaccinurilor. De menţionat că ageţii ruşi nu postau doar mesaje anti-vaccin, ci şi informaţii pro-vaccinare, interesul fiind să menţină dezbaterile cât mai mult timp.

”Încă nu ştim destule despre influenţa campaniilor online de dezinformare despre vaccinuri,” declară Katrine Haberstaat, de la oficiul european al OMS. Deocamdată, au reuşit să stabilească o relaţie instituţională cu Ministerul rus al Sănătăţii, pentru a dezvolta - până în 2020 - un cadru general pentru evaluarea reticenţei la vaccinare în cultura ruşilor şi a popoarelor est-europene. Acesta va permite apoi studierea motivelor pentru care rata vaccinării - şi, implicit, reapariţia epidemiei de pojar sau rujeolă - a scăzut în ţări precum România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Georgia, Kazahstan sau Kirghistan.

 

În Europa, rata vaccinării este mare, însă există în fiecare ţară grupuri mici de oameni care refuză vaccinarea. ”De-a lungul vremii, aceste grupuri de nişă s-au mărit suficient pentru a putea răspândi virusul,” explică Katrine Haberstaat. ”Iar în momentul în care printre ei apare purtătorul virusului, boala se răspândeşte imediat şi devine greu de controlat.”

David Broniatowki de la Universitatea George Washington a studiat strategiile prin care trolii ruşi reuşesc să se infiltreze în diverse grupuri de discuţii de pe internet şi să câştige încrederea celor care le citesc mesajele. Pentru asta, la început retransmit mesajele unor site-uri sau useri cunoscuţi pentru atitudinea anti-vaccinare. Ulterior, după ce adună tot mai mulţi oameni care îi citesc, încep să-şi promoveze propria agendă, transmisă de la Kremlin.

Aparent, ei postează în mod egal articole pro şi anti-vaccinare. În realitate, reuşesc astfel să strecoare în mintea oamenilor de bună credinţă şi mai ales să legitimeze mesaje dubioase ale scepticilor, folosindu-se distorsionat de noţiuni precum libertatea de a alege tratamentul. De exemplu, ideea că ”vaccinarea obligatorie ar încălca libertăţile religioase garantate prin constituţie” sau existenţa unei presupuse baze de date guvernamentală care ar conţine numele tuturor copiilor afectaţi de administrarea vaccinurilor. De asemenea, promovează neîncrederea în produsele farmaceutice în general şi ideea ca vaccinurile nu sunt necesare, deoarece bolile pe care le previn nu sunt atât de grave sau pot fi vindecate ”prin iubire”. Sau alte sloganuri pe care le-aţi citit şi printre ”influencerii” români anti-vaccin, cum ar fi ”cea mai bună imunizare e cea naturală, pr care o dobândeşti după ce faci boala” sau ”ştiaţi că vaccinurile provoacă autism?

 

 

Citește și: