Mădălina CHIŢU
9380 vizualizări 20 apr 2015

Un bucureştean de 23 de ani a murit vara trecută pe plajă la Mamaia, după ce a făcut infarct. Pentru mulţi această ştire poate părea bizară, dar medicii avertizează că numărul tinerilor care fac infarct este mult mai mare.

”Asistăm la un fenomen interesant: aşa zisele boli ale ‘bătrâneţii’, precum cele cardiovasculare, sunt tot mai întâlnite în rândul tinerilor. Dacă în urmă cu 30 de ani infarctul era întâlnit în rândul persoanelor trecute de 45 de ani, în prezent tineri de 20 de ani ajung la camera de gardă cu această problemă. Cel mai tânăr pacient cu infarct pe care l-am întâlnit eu avea 22 de ani”, a declarat pentru gândul prof. dr. Leonida Gherasim, medic cardiolog şi profesor universitar la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

Nu doar bolile cardiovasculare sunt tot mai întâlnite în rândul tinerilor, ci şi diabetul de tip 2 şi obezitatea. ”Dacă pe timpul copilăriei noastre persoanele supraponderale erau cele adulte şi rareori întâlneam vreun copil grăsuţ, în prezent situaţia este de-a dreptul alarmantă: numărul copiilor şi al adolescenţilor care au probleme cu greutatea este din ce în ce mai mare”, a declarat pentru gândul dr. Corina Zugravu, medic nutriţionist. Aceasta menţionează că de multe ori tinerii obezi suferă şi de diabet de tip 2.

La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct

Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că numărul persoanelor diagnosticate cu boli de inimă, diabet şi obezitate creşte de la an la an.

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global. Ultimele date oficiale arată că într-un an 17,3 milioane de persoane au murit de boli de inimă, 80% din numărul persoanelor provenind din ţări în curs de dezvoltare, aşa cum este şi cazul României. Ţara noastră ocupă locul trei în lume la acest capitol. Statisticile arată că la fiecare 30 de minute un român moare de infarct. Pe primul loc la numărul de decese provocate de o boală cardiovasculară se află Rusia, urmată de Bulgaria. După România, clasamentul este continuat de Ungaria şi Argentina. La polul opus se află Franţa, Australia, Elveţia, Japonia şi Israle, scrie Health Line.com.

Situaţia se va înrăutăţi în următorii ani. Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în anul 2030 peste 20,3 milioane de persoane vor muri de o boală cardiovasculară.

”Fumatul reprezintă principalul factor care duce la creşterea numărului de pacienţi diagnosticaţi cu o boală cardiacă. Colesterolul joacă şi el un rol important în apariţia acestor afecţiuni. Dacă numărul de ţigări fumate s-ar reduce, atunci şi numărul bolnavilor ar scădea considerabil”, punctează prof. Dr. Gherasim.

Obezitatea ucide mai mulţi oameni decât foametea

Obezitatea este considerată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii boala secolului XXI. Datele OMS arată că 65% din populaţia globului trăieşte în ţări unde kilogramele în plus ucid mai mulţi oameni decât o face foametea. Un studiu publicat de The Times arată că în 2010 peste trei milioane de persoane au murit din cauza unor afecţiuni provocate de obezitate, printre care se numără diabetul de tip II, infarct sau atac cerebral.

Mai mult, statisticile oficiale arată că numărul persoanelor obeze s-a dublat în ultimele trei decenii. Astfel, ultimele date arată că 1,4 miliarde de persoane trecute de vârsta de 20 de ani sunt supraponderale, iar 11% dintre acestea sunt obeze. Această boală afectează tot mai mulţi copii. În 2012 peste 40 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi.

Un studiu dat publicităţii de Ministerul Sănătăţii arată că şi în România obezitatea infantilă a devenit o problemă: un copil din patru cu vârsta de 8 ani este supraponderal sau obez. Concluzia a fost luată după un studiu realizat pe un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural.

Prevalenţa suprapoderalităţii la copiii de opt ani din România este de 26,75%, iar prevalenţa obezităţii este de 11,6%. La nivel european, prevalenţa supraponderalităţii la grupa de vârstă de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3% şi 49% la băieţi şi 18,4 - 42,5% la fete. Prevalenţa subnutriţiei (inclusiv cea severă) în ţările participante la prima rundă este în general sub 2,5%. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria şi Cehia, respectiv 3,2%.

"Prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la băieţi (29,8%) este cu 6,1% mai mare decât la fete (23,7%). Prevalenţa obezităţii la băieţii de opt ani din România (15,03%) este cu 6,79% mai mare faţă de prevalenţa obezităţii la fetele de aceeaşi vârstă (8,24%). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalenţa excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1% (Belgia) şi 495 (Italia) la băieţi, iar la fete între 22,7% (Belgia) şi 42,5% (Italia)", mai arată datele studiului.

Medic: ”În mileniul trei bolile netransmisibile fac cele mai multe victime”

Medicii spun că hipertensiunea, diabetul şi obezitatea erau considerate ”bolile bătrâneţii” în urmă cu câteva decenii, iar în prezent acestea sunt tot mai răspândite şi printre tineri. ”Acest fenomen nu se petrece doar în România, ci la nivel global”, precizează prof. dr. Leonida Gherasim.

Dr. Corina Zugravu spune că în România incidenţa acestor boli a început să se resimtă în ultimii ani, dar în ţări precum America aceste boli fac ravagii de aproape un secol. ”Regimul comunism a ferit România de aceste boli, dacă putem spune aşa. În trecut graşi erau doar cei avuţi. Imediat după Revoluţie am început să trăim într-o societate a abundenţei. Dacă în comunism nu aveam ce mânca, acum face excesee culinare fără să ne gândim la consecinţe. În mileniul trei bolile netransmisibile fac cele mai multe victime”, a spus dr. Zugravu.

Medicii au indentificat şi câteva soluţii pentru a conbate aceste boli care fac tot mai multe victime în rândul populaţiei tinere.

● Reducerea numărului de ţigări. Fumatul reprezintă principalul motiv al apariţiei bolilor cardiovasculare. La un an după renunţarea la acest viciu riscul apariţiei unui infarct scade considerabil.

● Introducerea taxei pe fast-food. ”Suprataxarea ţigărilor a avut drept efect scăderea numărului de fumători. Dacă am taxa şi alimentele intens procesate cel mai probabil ar scădea şi numărul de persoane obeze şi diagnosticate cu diabet. De asemenea, scăderea TVA-ului la alimentele sănătoase ar putea reprezenta o măsură eficientă de a lupta împoriva obezităţii şi a diabetului de tip 2. Aceste majorări sau micşorări de preţuri ar trebui să se facă cu cap, în aşa fel încât producătorul să nu aibă de suferit”, a precizat dr. Zugravu.

● Sport de trei ori pe săptămână. ”Sedentarismul este şi el responsabil de apariţia acestor boli. Pentru a le ţine la distanţă trebuie să facem sport de cel puţin trei ori pe săptămână”, a menţionat prof. dr. Gherasim.
 

Citește și: