Mădălina CHIŢU
9160 vizualizări 2 mar 2015

Infecţiile ar putea redeveni principala cauză de mortalitate în următorii ani. Avertismentul vine din partea medicilor, care se declară îngrijoraţi de consumul excesiv şi abuziv de antibiotice. ”Infecţiile reprezentau principala sursă de mortalitate la nivel global în urmă cu 100 de ani. După introducerea în practică a antibioticelor, incidenţa deceselor provocate de infecţii a scăzut considerabil”, afirmă conf. dr. Gabriel Popescu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş".

După aprope un secol însă, medicul sugerează că ne-am putea întoarce în acelaşi loc. Utilizarea excesivă a antibioticelor creşte rezistenţa microbilor la aceste medicamente, lucru ce ar putea duce la apariţia unei bacterii ce nu s-ar putea trata cu niciun antibiotic existent în prezent în farmacii. 

Statisticile de specialitate arată că zilnic 600.000 de români urmează un tratament cu antibiotice. Această cifră ne clasează pe locul doi la nivel de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Datele arată că într-un an un român din doi urmează un tratament cu antibiotice.

Click aici pentru a mări

Grecii sunt singurii europeni care iau mai multe antibiotice decât noi. Pe locul trei la nivel de UE la capitolul consumului mare de antibiotice se află Belgia, urmată de Cipru şi Franţa, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene pe această temă. La polul opus se află Olanda, Estonia, Letonia, Ungaria şi Austria.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sau membrii comisiei de sănătate din Comisia Europeană au atras în numeroase rânduri atenţia că utilizarea în exces a antibioticelor poate avea consecinţe dezastruoase pentru omenire.

În urmă cu aproape trei ani, dr. Margaret Chan, directorul general al OMS, avertiza asupra pericolului declanşării unei crize în sistemul medical, generată de evoluţia bacteriilor din ce în ce mai rezistente la antibiotice.

Aceasta semnala faptul că datele statistice la nivel mondial înregistrează tot mai multe cazuri în care se face remarcată rezistenţa antimicrobiană sporită a infecţiilor, cazuri în care antibioticele de uz curent nu mai fac faţă, fiind complet inutile în schema de tratament.

Dr. Chan menţiona că tratamentele alternative existente în acest moment sunt mai scumpe, toxice şi acţionează mult mai lent. În rândul pacienţilor diagnosticaţi cu infecţii rezistente la antibiotice, riscul de deces a crescut semnificativ.

Dr. Chan cataloga acest moment ar putea reprezenta "sfârşitul medicinei moderne, aşa cum o cunoaştem acum" şi intrarea într-o era "post-antibiotice", în care vor trebui găsite noi soluţii, noi medicamente.

Ce se întâmplă în organismul nostru dacă luăm prea multe antibiotice

Prorectorul UMF Bucureşti şi Şeful de Catedră Farmacologie UMF Bucureşti, prof. dr. Ion Fulga, a declarat pentru gândul că majoritatea antibioticelor sunt foarte bine suportate de organismul uman.

Acestea au foarte puţine contraindicaţii, dar acestea pot avea impact social. ”Problema majoră a acestor medicamente este că, dacă le luăm prea des, bacteriile se obişnuiesc cu ele şi nu îşi mai fac efectul”, a precizat prof. dr. Fulga.

O altă consecinţă a administrării de antibiotice o reprezintă apariţia altor boli precum candidoza bucală sau vaginală, dar şi infecţia cu Clostridium difficile. Acest lucru ni se întâmplă din cauza faptului că ne este distrusă flora microbiană. ”Infecţia cu bacteria Clostridium difficile este o problemă care ne preocupă foarte mult în ultimii patru ani în România. Aceasta este o bacterie care poate să colonizeze intestinul. O parte din floră este distrusă şi el are capacitatea să se multiplice mai mult, să elibereze nişte toxine şi în aceste condiţii să determine îmbolnăvirea. De regulă, se manifestă ca o diaree. Sunt şi cazuri în care boala se manifestă mai agresiv, iar în astfel de situaţii poate apărea inclusiv decesul”, a punctat conf. dr. Gabriel Popescu. Potrivit datelor înaintate de medic, între 5 şi 10% dintre pacienţii internaţi cu o formă agresivă de infecţie cu Clostridium difficile decedează.

Medicii spun despre antibiotice că sunt o categorie aparte de medicamente. ”Când îi dau unui pacient un tratament care să îi controleze diabetul zaharat, medicamentul respectiv acţionează asupra pacientului respectiv şi atât. În momentul în care prescriu un antibiotic unui pacient se întâmplă următoarele lucruri: îmi vindecă o infecţie, dar în acelaşi timp îmi atacă şi flora intestinală. Omul e o gazdă, o colonie imensă pentru baterii. Avem în interiorul nostru diverse bacterii în tubul digestiv, în cavitatea bucală, pe tegumente, pe mucoase. Organismul uman conţine de zece ori mai multe bacterii decât celule umane”, spune conf. dr. Popescu.

Factorii care au dus la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice

Conf. dr. Popescu a prezentat factorii care au dus în timp la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice.

Foto: Mediafax // Victor Ciupuliga

Medicii care prescriu foarte uşor antibiotice. Specialistul în boli infecţioase spune că există medici în România care prescriu cu multă uşurinţă antibiotice. Întrebat ce ar trebui să facem în această situaţie, conf. dr. Popescu a punctat: ”Să îl întrebăm dacă consideră că este absolut nevoie de un astfel de medicament pentru boala pe care o avem”. Acesta consideră că această problemă ar fi rezolvată dacă pentru medicul prescriptor ar exista ghiduri terapeutice, în care să se explice cazurile în care este indicată o terapie cu antibiotice. ”Infarctul miocardic, de exemplu, se tratează la fel la New York, la Beijing, la Bucureşti. În cazul infecţiilor bacteriene lucrurile sunt diferite: se aplică principiul aici şi acum. Rezistenţa bacteriană de la noi, nu se suprapune peste cea din Suedia sau din Anglia, ori din SUA. Contează istoricul tratamentului cu antibiotice pe care îl are fiecare ţară în parte; dar şi fiecare spital în parte, deoarece unele spitale de pe teritoriul aceleiaşi ţări au niveluri de rezistenţă la antibiotice diferite după cum au folosit mai mult sau mai puţin numite antibiotice. O soluţie ar fi introducerea de programe de utilizare corectă a antibioticelor în spitale, în cadrul cărora medicii infecţionişti să coordonee modul de prescriere. ”Medicii infecţionişti ar trebui să se găsească în fiecare spital. În Bucureşti, de exemplu, din cele aproximativ 60 de spitale, doar câteva au astfel de specialişti”.

Farmaciile care vând antibiotice fără reţetă. ”Autorităţile nu ar trebui să le mai permită farmaciştilor să elibereze aceste medicamente fără reţetă. Ar trebui impuse anumite sancţiuni, având în vedere faptul că este încălcată o normă europeană. Ar trebui să se dezvolte campanii de educare a publicului în care să le explice că nu este nevoie de antibiotic în orice situaţie”, a menţionat cond. dr. Popescu.

Pacienţii care se tratează după ureche cu antibiotice sau care sunt ipohondri. Datele ultimului raport al Comisiei Europene arată că 18% dintre români obişnuiesc să ia antibiotice fără a avea o reţetă de la un medic, asta în timp ce media europeană la acest capitol este de doar 3%. Acest lucru este condamnat de medici, care avertizează că ne expunem unor riscuri ce pot avea urmări grave asupra sănătăţii noastre. ”Există şi categoria de români care îşi fac analize la cerere. Îşi fac analize nu pentru că au o problemă de sănătate, ci pentru autoevaluare, iar unele dintre aceste analize sunt inutile. Cele care arată prezenţa de bacterii pe suprafaţa sau în interiorul organismului unei persoane sănătoase. Aşa cum am mai spus organismul uman este o gazdă pentru un număr imens de bacterii. Cu siguranţă vei găsi stafilococi pe piele sau în nas, în urotocultura se depistează uneori bacteria E. coli. Aceşti germeni nu au nicio semnificaţie dacă persoana respectivă nu are semne de boală. Trăim cu ei de când ne naştem şi până murim în cea mai mare parte a timpul în stare de neagresiune. Nu trebuie să ne tratăm în asemenea situaţii pentru că nu obţinem niciun beneficiu. Ne expunem lîn schimb la riscul de a selecta germeni rezistenţi sau de a dezvolta o candidoza sau o diaree cu Clostridium difficile”, spune specialistul în boli infecţioase. Medicul spune că în perioada începeri anului şcolar sau a grădiniţei laboratoarele de analize sunt luate cu asalt de părinţi, care îşi duc copiii să facă o serie de analize ce le-au fost cerute de unităţile de învăţământ. ”În acea perioadă laboratoarele se întrec în orferte de analize: exudat nazal, faringian şi coprocultura şi urocultură, eventual cu reducere de preţuri. Aceste analize sunt inutile pentru că în comunitate colonizarea cu anumite bacterii este atât defrecventă încât chiar dacă astăzi copilul ar fi decontaminat a doua zi s-ar contamina din nou de la colegii. Tratamentul cu antibiotic trebuie prescris numai atunci când este cazul, nu în mod iraţional”.

Alimentaţia poate şi ea să favorizeze colonizarea organismului uman cu bacterii rezistente la antibotice. Legislaţia din România interzice ca pe teritoriul ţării noastre să se vândă carne sau produse din carne ce provin de la animale ce au fost tratate cu antibiotice. ”În momentul în care un animal a fost tratat cu antibiotic în organismul lui rămân urme de antibiotic pentru un timp. În momentul în care mâncăm astfel de produse riscăm să creştem rezistenţa bacterilor care ne colonizează la aceste antibiotice”, mai spune conf. dr. Popescu.

Virozele respiratorii, adesea tratate cu antibiotice

Românii obişnuiesc să ia antibiotice în mod excesiv, chiar şi în situaţii în care nu sunt utile: când răcesc, când au roşu în gât, când au o toxiinfecţie alimentară. Medicul punctează că în perioada sezonului rece consumul de antibiotice creşte şi asta pentru că românii au tendinţa de a-şi tratat răcelile cu acest tip de medicamente. ”80-90% dintre infecţiile respiratorii sunt de cauză virală şi de aceea nu ar trebui tratate cu antibiotic. Noi românii avem tendinţa de a ne tratat guturaiul, gripa, laringita, bronşita cu antibiotic. Toxiinfecţiile alimentare sunt şi ele tratate cu această categorie de medicamente, deşi nu e nicio bacterie implicată sunt doar toxine”.

”Pentru a preveni apariţia situaţiilor în care o anumită bacterie este rezistentă la toată gama de antibiotice existente pe piaţa farmaceutică, autorităţile ar trebuie să un plan naţional de utilizare raţională a antibioticelor, aşa cum există în marea majoritate a ţărilor europene”, afirmă prof. dr. Ion Fulga.
 

Citește și: