64 vizualizări 21 sep 2008

Situaţia actuală a cercetării din România este similară cu cea cu care se confruntau Spania, Portugalia şi Grecia în urmă cu 20 de ani iar cheia ieşirii din impas o reprezintă diaspora. Prezent la Conferinţa „Diaspora în Cercetarea Ştiinţifică Românească”, directorul direcţiei de Cercetare a Comisiei Europene Jose Manuel Silva Rodriguez a declarat că resursa umană aflată în străinătate poate fi recuperată prin fondurile structurale şi prin colaborarea între cele două părţi.Concluzia celui mai important eveniment al anului ce a avut loc în România dedicat ştiinţei, este că pentru a avea cercetare adevărată nu este nevoie ca valorile să se întoarcă în ţară ci ca acestea să împărtăşească  experienţa lor cu cei care îşi desfăşoară activitatea în institutele autohtone.

„Anul acesta am adus în ţară 50 de tineri cercetători, ceea ce e un succes având în vedere că până acum numărul celor care se întorceau era zero. Este utopic să-ţi imaginezi că există mijloace coercitive de a aduce toţi cercetătorii români din străinătate în ţară. Ideea este ca cercetătorii foarte buni să vină din când în când în ţară şi să sprijine cercetarea din România”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), Anton Anton. (R.F.)

Nu reîntoarcerea este scopul, ci revitalizarea şi dezvoltarea ştiinţei româneşti

Profesorul Andrei Ruckenstein este cercetătorul român aflat pe cea mai importantă funcţie administrativă dintre cercetătorii români din străinătate prezenţi la conferinţă. Dl. Ruckenstein este vicepreşedintele Departamentului de cercetare al Universităţii din Boston, fiind absolvent al Harvardului şi posesor al Premiului Humboldt – Fizică în 1994. În această calitate, dar şi în cea de cercetător implicat în activitatea de colaborare strânsă între diaspora ştiinţifică românească şi cercetarea din ţară, dl. Ruckenstein a vorbit în numele cercetătorilor la întâlnirea cu premierul. Profesorul este unul dintre cei care au propus, încă din 2004, crearea unui Institut Naţional de Cercetare pentru proiecte realizate împreună cu diaspora, despre care la conferinţă s-a vorbit foarte mult.

Pentru întreaga contribuţie la dezvoltarea ştiinţei şi la strângerea relaţiilor dintre cercetarea românească şi diaspora, Andrei Ruckenstein a primit distincţia Meritul Ştiinţific al Academiei Române. Despre conferinţă, dl. Ruckenstein ne-a declarat: „A fost o conferinţă ştiinţifică în primul rând şi nu una despre administrarea ştiinţei, ceea ce este mult mai sănătos. Este mai important să începi discuţia de la ştiinţă şi nu de la administraţie, aceasta trebuie să servească ştiinţa şi nu invers.

Cred că, cel puţin simbolic, conferinţa şi-a atins scopul, fiindcă a adus împreună un număr considerabil de oameni de ştiinţă din străinătate, chiar dacă este un procentaj mic dintre valorile româneşti din străinătate. Cred că scopul conferinţei nu este acela de a-i aduce acasă pe cei plecaţi. Vorbim despre implicarea celor plecaţi în revitalizarea şi dezvoltarea ştiinţei în România. În ce mă priveşte, eu am o viaţă în America, sunt acolo de 37 de ani şi nu se poate vorbi de întoarcere, dar sunt ataşat de ţară şi o să ajut România.

De fapt nu cred că aşa se pune problema ştiinţei în România – prin întoarcerea celor plecaţi. S-ar putea să ajutăm ţara mai bine din afară, printr-o comunitate mai coerentă şi integrată, pentru că sunt foarte mulţi oameni de valoare care au contacte, prestanţă ştiinţifică şi pot face multe, se pot dezvolta anumite subiecte şi direcţii de cercetare. În 2004, când am propus înfiinţarea unui institut naţional de cercetare, tocmai această dezvoltare am avut-o în vedere şi nu neapărat întoarcerea acasă.

Cred că în România, în acest moment, cel puţin în domeniul meu – fizica solidă şi cercetările la graniţa dintre biologie şi fizică – există un număr de oameni foarte talentaţi şi cu rezultate bune, însă acesta e doar un început. Ştiinţa e foarte grea, nu poţi s-o legiferezi, ţine de o anumită cultură. Este ca o plantă pe care trebuie s-o îngrijeşti. Mişcarea este însă în direcţia cea bună, dar pentru o cultură ştiinţifică este nevoie de o masă critică de oameni cum nu avem, deocamdată”.

O meditaţie asupra cercetării

Academicianul Marius Andruh, profesor universitar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre cei mai de succes cercetători din ţară ne-a declarat: „Acum stăm mai bine, mult mai bine. La Sinaia, acum 4 ani, spuneam că ne-ar trebui două aparate, adică 500.000 de dolari. Acele două aparate sunt deja la mine în laborator, unul funcţionează deja de un an şi jumătate. Sunt bani, discuţiile din presă au fost bune, pentru că au atras atenţia asupra faptului că nivelul calitativ al cercetării şi calitatea, numărul publicaţiilor trebuie să crească. Aşa că stăm acum mult mai bine decât acum 4 ani. Astfel de întâlniri sunt eficiente pentru că se învaţă, se meditează, se trag concluzii. Astăzi am asistat la confruntarea dintre diferite sisteme de organizare a cercetării din diferite ţări.

Visul nostru este să avem o cercetare românească. Rezultatele sunt internaţionale, aparţin tuturor, dar fiecare ţară se străduieşte să aibă vizibilitate, rezultate deosebite. Dacă ar trebui să dau o notă, aş da un 8 cu toleranţă. 10 înseamnă Premiul Nobel şi aşa am fost generos”.
 

Citește și: