Gandul.info
Raul FLOREA
431 vizualizări 21 oct 2010

Şcolile româneşti se golesc de elevi în ritm alert, numărulprofesorilor este în cădere liberă, rezultatele şcolarilor sunt dince în ce mai proaste, iar per ansamblu sistemul educaţional dinRomânia deţine unele dintre cele mai triste recorduri din Europa.Situaţia este recunoscută oficial de Ministerul Educaţiei înRaportul privind Starea Învăţământului, document care confirmăinvoluţia din ultimii ani.

Astfel, populaţia şcolară din gimnaziu a scăzut cu o treime înultimii opt ani, în timp ce în învăţământul primar învaţă cu 20%mai puţini elevi decât în anul 2002. În facultăţi, deficitul esteşi mai evident: anul universitar 2009-2010 s-a desfăşurat cu pesteo sută de mii de studenţi mai puţini decât în anul anterior, ceamai dramatică scădere fiind în cazul universităţilor private (minus22%).

Depopularea şcolilor şi universităţilor vine în contextul încare România se află pe ultimele locuri din Europa în privinţaraportului dintre numărul de elevi şi studenţi cuprinşi în sistemulde învăţământ şi numărul total al populaţiei cu vârstă între 3 şi29 de ani. Concret, rata de participare la toate nivelurile deeducaţie înregistrată de România este de numai 56%, în condiţiileîn care media UE este de 63%.

Tot sub media europeană stăm şi în cazul speranţei de viaţăşcolară. În timp ce în România este de aşteptat ca, începând cugrădiniţa (la vârsta de trei ani), un copil să parcurgă în medie16,3 ani de educaţie, în Polonia, Estonia, sau Slovenia, speranţade viaţă şcolară depăşeşte 18 ani. O altă veste proastă este cărata de părăsire timpurie a sistemului educaţional în rândultinerilor este în creştere, 16% dintre tineri necompletându-şistudiile gimnaziale, procent de trei ori mai mare decât celînregistrat în Polonia, Cehia şi Slovacia.

Rezultatele de la bac şi "fermitatea"ministrului

Raportul înaintat Parlamentului de către guvern aduce însă şi oveste bună: deşi, din ce în ce mai mulţi elevi nu îşi încheieciclul de studii în care sunt înscrişi, tendinţa este ca şcoala sănu fie abandonată pe parcursul semestrelor, ci după încheiereaanului şcolar. Concret, statistica arată că abandonul şcolar ascăzut de la 1,9% la 1,7%.

În ceea ce priveşte calitatea predării la clasă, lămuritoaresunt concluziile raportului care fac trimitere la testărileinternaţionale. Peste trei sferturi dintre elevii români sunt subpragul alfabetizării ştiinţifice, în timp ce scorurile înregistratela citire atestă faptul că 56% dintre şcolarii români se află la unnivel critic în privinţa lecturii.Slaba pregătire a elevilor reieseşi din examenele organizate de MECTS, ale căror rezultate nelineareridică semne de întrebare şi asupra aplicării omogene a criteriilorde evaluare. Spre exemplu, în anul şcolar 2009-2010 un sfert dintreelevii de clasa a VIII-a nu au reuşit să promoveze evaluareanaţională derulată la matematică, deşi în anul anterior, la teza cusubiect unic, peste 87% dintre şcolari au obţinut notă detrecere.

Poate cel mai relevant rezultat este însă cel înregistrat labacalaureat. Rata de succes la examenul maturităţii a scăzutdramatic în acest an, sub punctul de 35%. Interesantă esteexplicaţia ministerului, care explică acest fapt ca pe un merit ce"se datorează cel mai probabil măsurilor de control şi de evitare afraudelor implementate cu fermitate la nivelul acestui an şcolar".Din document reiese că şi ceea ce s-a câştigat a avut costuriridicate. Astfel, în timp ce rata de absolvire a liceului a crescutuşor, cea înregistrată în cazul învăţământului profesional s-aprăbuşit, în medie doar patru din zece tineri înscrişi reuşindsă-şi finalizeze studiile. Aceasta în condiţiile în care rata detranziţie de la liceu la facultate este la rându-i în scădere.

Mai puţin de 60% dintre elevii de clasa a XII-a se înscriu lafacultate, la acest capitol înregistrându-se o disproporţie întresexe: în timp ce jumătate dintre băieţi nu urmează filierauniversitară, doar o treime dintre fete nu se înscriu la facultate.Nici învăţământul superior nu se poate lăuda cu performanţe. După ocreştere continuă, rata de absolvire a facultăţii a scăzut la 65%în anul universitar 2008-2009, în concordanţă cu durata medie defrecventare, studenţii români parcurgând în medie doar 1,3 ani destudii.

Doar jumătate dintre absolvenţii de facultate au loc demuncă

În aceste condiţii se ridică întrebarea ce se întâmplă cuprofesorii. Dacă în Germania, Austria, Belgia sau Suedia numărul decadre didactice este în creştere, în România situaţia este exact pedos: anul şcolar 2009-2010 a debutat cu 2,3% mai puţini dascălidecât în anul precedent, iar scăderea nu a luat în calcul şi cele15000 de posturi tăiate de ministrul Daniel Funeriu în varatrecută. Dincolo de faptul că din ce în ce mai multe catedre rămângoale, problema este cine rămâne să predea elevilor. Punct în careapare un semnal pozitiv: reducerile de personal au adus şi scădereanumărului de cadre didactice necalificate: de la 4% la 3%, în cazulgimnaziului şi de la 8% la 4%, în cazul învăţământului profesional,în ceea ce priveşte nivelul liceal profesorii calificaţi fiind înpondere de 99%. Rămâne în schimb slaba distribuire a cursurilor.România înregistrează un procent de 12% a normelor parţiale, dubludecât cel din Italia,â şi Portugalia şi mai ridicat decât cel dinBulgaria, unde doar 11% dintre dascăli nu au normă întreagă.

Nivelul şcolarizării, combinat cu criza economică, se reflectăşi în cerinţele de pe piaţa muncii. Rata de ocupare înregistrată lafinele anului trecut reflectă o scădere dramatică în privinţaabsolvenţilor de studii superioare. Astfel, doar 53% dintre ceicare au obţinut diploma de licenţă aveau loc de muncă în ţară, faţăde 58% în 2008 şi 65% în 2004. Chiar şi aşa, raportul arată căşansele de angajare sunt mult mai ridicate în cazul celor care auparcurs studiile universitare, cei care şi-au încheiat parcursuleducaţional o dată cu liceul având o rată de ocupare de 22%.

Citește și: