70 vizualizări 21 ian 2010

Ca să îţi propui să fii săritor cu schiurile în România trebuie să ai mult curaj. Nu pentru că ar fi un sport periculos, ci pentru că este imposibil să găseşti o trambulină de pe care să sari şi, dacă ea există, atunci poţi fi sigur că este impracticabilă. În urmă cu câteva zile, poliţia a prins nişte hoţi de fier vechi care au furat scara de lângă trambulina din Săcele, iar situaţia aceasta nu a surprins pe nimeni. Nici măcar pe Kozma Szilveszter, cel mai bun săritor român al momentului. "Nu am auzit că hoţii au furat scara, dar nu mă miră nimic în România. Oricum, pe noi nu ne-a afectat prea tare pentru că în România nu avem încă unde să ne antrenăm, aşa că jumătate de an stăm în Austria. Ne plăteşte federaţia şi sponsorul nostru, OMV, cantonamentul aici, şi este singura noastră salvare", spune campionul naţional al României, care se pregăteşte printre străini de atâţia ani.
Dar el se împacă uşor cu această situaţie pentru că face acest sport din pasiune şi trece peste multe neplăceri.

Nu a vrut să calce pe urmele mamei

Kozma Szilveszter nu a ajuns întâmplător la sărituri. Are un unchi care a practicat acest sport iar în familia lui mama a făcut şi ea schi de performanţă. "Am ajuns să fac sărituri cu schiurile şi pentru că am avut tradiţie în familie, unchiul meu fiind săritor cu schiurile, dar şi pentru că acasă avem trambuline şi puteam să mă antrenez. Eu sunt din Valea Strâmbă, Harghita, şi acolo la noi să făceau sărituri. Oricum, în familia noastră s-a făcut sport pentru că mama mea a fost fondistă, aşa că eu de mic am făcut sport. La început am făcut şi eu fond, ca mama mea, dar nu mi-a plăcut şi am zis să încerc şi săriturile. Aici m-am simţit bine, mi-a plăcut mult, aşa că am rămas. De la 12 ani sar cu schiurile şi îmi place mult ce fac".

Deşi la prima vedere pare un sport periculos, nu e chiar aşa. Săritorii cu schiurile nu au nevoie de un curaj nebunesc pentru că ei ajung să sară pe trambulinele de zeci de metri după mulţi ani de antrenament. "Am început cu trambulinele mici şi apoi din ce în ce mai mari, aşa că m-am obişnuit şi nu mi-e frică. Nu am nicio emoţie când văd de unde sar", spune Kozma, care adaugă că cea mai mare performanţă din cariera sa o reprezintă calificarea la Olimpiada de la Vancouver şi câştigarea unui concurs în Polonia. "Acestea sunt cele mai mari performanţe din cariera mea, dar mai am mult de muncă dacă vreau să ajung acolo unde mi-am propus. La Olimpiadă îmi doresc să nu mă fac de râs, pe mine şi România, iar cea mai mare realizare a mea ar fi să ajung în Cupa Mondială. Dar pentru asta ştiu că trebuie să muncesc enorm".

Săriturile cu schiurile, un sport accesibil

Deşi nu ştie foarte clar cât plăteşte pentru el federaţia pentru a-l ţine în cantonament, Kozma Szilveszter îi sfătuieşte pe părinţi să-şi ducă copiii la sărituri pentru că este ieftin. "Copiii care se apucă de sărituri primesc echipamentul gratis iar în acest sport aceasta este cea mai mare cheltuială. Aşa că părinţii ar trebui să se orienteze şi spre acest sport. Dar, este adevărat că în viitor nu poţi să te îmbogăţeşti sărind cu schiurile. Singura şansă ca să trăieşti decent după ce te laşi este să ajungi antrenor iar eu asta îmi doresc. Să sar cât pot şi apoi să antrenez". Şi ca să ne demonstreze că nu este un sport foarte bănos, Szilveszter spune că cel mai mare premiu din cariera lui a fost de 24 de milioane de lei vechi, bani daţi de club pentru că a câştigat campionatul naţional. Prea mulţi bani nu sunt la nivelul la care concurează el, dar dacă ajunge în Cupa Mondială lucrurile se pot schimba. Acolo se dau premii adevărate şi poţi să câştigi bani .

Citește și: