Corina VÂRLAN
480 vizualizări 1 dec 2014

Diaspora nu a uitat de România, iar acest lucru a fost arătat încă o dată cu ocazia alegerilor prezidenţiale din acest an. Doar în Marea Britanie, aproape 10.000 de oameni au aşteptat ore în şir în frig la cozile "ruşinii" la primul tur de scrutin şi alţi 25.850 în al doilea tur. Printre ei s-a aflat şi tânărul Florin Creangă, student la inginerie electrică şi electronică la City University din Londra.

El spune că în acest an am avut oportunitatea de a schimba ceva şi speră ca, în urma alegerilor, România să prospere. "În urma alegerilor sper ca economia României să înregistreze o creştere şi cred că am putea să realizăm asta prin a începe să fim producători, să redeschidem fabricile închise în ultimii 25 de ani, să atragem investitori străini dornici să investească bani în România", a declarat Creangă pentru gândul.

"În plus, consider că instituţiile din România ar trebui să încurajeze creşterea potenţialului antreprenorial al studenţilor şi al absolvenţilor din învăţământul superior, căci aceştia la rândul lor vor contribui la creştere gradului de ocupare, al competitivităţii şi al mobilităţii forţei de muncă", adaugă studentul în vârstă de 21 de ani.

Tânărul a aşteptat cu aceste gânduri cinci ore la coadă pentru a pune ştampila pe buletinul de vot în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi nouă ore în al doilea tur, dar acest lucru nu l-a oprit să îşi introducă votul în urnă. "Atât pentru mine, cât şi pentru restul românilor din diaspora rămâne o zi de neuitat", spune Florin Creangă.

Londra transmite un mesaj la Bucureşti de 1 Decembrie: Românii sunt încă uniţi

Studentul român, care a reuşit graţie pasiunilor sale pentru electronică, IT şi sectorul bancar să obţină un an de practică la Merit Software - firmă care dezvoltă soluţii de top pentru băncile de investiţii şi pentru alte instituţii financiare, spune că evenimentele din ultimul timp au arătat că românii sunt încă uniţi.

 "Anul acesta, mai mult ca în orice an, am demonstrat încă o dată că românii sunt încă uniţi şi sunt mândri de asta", explică el.

"Mesajul pe care vreau să îl transmit face referire la faptul că nu trebuie să uităm niciodată de istoria acestei ţări, de tradiţiile noastre şi frumoasele calităţi ale neamului românesc şi că românii prin muncă, seriozitate, curaj, iniţiativă şi responsabilitate au devenit modele demne de urmat în întreaga lume", adaugă Creangă.

1 Decembrie se sărbătoreşte şi în Marea Britanie

Ziua Naţională este sărbătorită şi de românii aflaţi în Regatul Unit. Reprezentanţii Ambasadei României şi cei ai Institutului Cultural Român, locurile unde au fost organizate şi secţiile de votare în urmă cu câteva săptămâni, organizează mai multe evenimente de 1 Decembrie.

Sărbătoarea continuă însă şi pe 2 decembrie. "Ca şi în orice altă zi, mergem la facultate, la muncă, iar pe seară o să participă, la diferite evenimente organizate, în cinstea zilei de 1 Decembrie", explică Creangă. "Pe 2 decembrie, studenţii români din Londra o să se reunească la un restaurant cu specific românesc pentru o petrecere cu preperate şi muzică tradiţională, unde sperăm să fim în număr cât mai mare, undeva în jur de 120-150 de persoane", adaugă el.

Scrisoare pentru România în care m-aş întoarce

Florin Creangă a transmis gândul o scrisoare către cei rămaşi în ţară şi, mai ales, către România în care s-ar întoarce.

Mă numesc Florin Creangă, am 21 de ani, sunt absolvent al Colegiului Naţonal "Alexandru Lahovari" din Râmnicu Vâlcea şi am ales să îmi continui studiile la City University London, în  Marea Britanie, nu pentru că sistemul educaţional este mai bine pus la punct aici, ci pentru oportunităţile pe care le am nu doar la absolvire, ci şi în timpul facultăţii.

Înainte să plec din ţară, am aplicat şi la Universitatea Politehnica din Bucureşti, la facultatea de Automatică şi Calculatoare, unde am fost admis cu media de aproape 9,50 în regim bugetat, dar cu toate acestea am ales să plec. În primul an de facultate, când vedeam ce proiecte făceau colegii mei de generaţie din România, începusem să regret, dar acest sentiment mi-a trecut atunci când m-am întors în ţară să mă retrag de la facultatea din România. Datorită formalităţilor existente, am fost nevoit timp de 2 săptămâni să mă duc aproape în fiecare zi să fac cereri de retragere şi să verific dacă cineva este dornic să îmi proceseze şi mie cererea depusă.

Nu am fugit din ţară, nu am fost laşi, nu ne dispreţuim ţara, dar am ales să urmăm un drum care ne ajută pe noi ca şi indivizi să ne împlinim profesional, să ne descoperim valorile, “să ne vindem mai bine”. Dacă nu ne-am fi preţuit ţara, nu ne-am mai fi sacrificat două duminici să mergem la vot împreună cu familia şi prietenii. Depărtarea geografică ne-a făcut mai uniţi, am început să credem în ţara noastră şi încercăm ca de aici, prin diferite mijloace, să schimbăm ceva.

Recent, am avut ocazia să vizitez Parlamentul European de la Strasbourg, la invitaţia domnului europarlamentar Marian-Jean Marinescu, unde am avut şansa să cunosc şi câţiva dintre adevăraţii jurnalişti ai României, cu care am discutat despre posibilitatea întoarcerii noastre acasă. Întrebarea care se pune nu cred că este “Ce ar trebui schimbat în România ca noi să ne întoarcem?”, ci “Cum vrem să arate România peste 10 ani?”, “Ce vrem să construim pe viitor?” şi “Ce putem noi să facem pentru asta?”.

România în care m-aş întoarce este o Românie care încurajează creşterea potenţialului antreprenorial al studenţilor şi al absolvenţilor din învăţământul superior, care la rândul lor, pe viitor vor contribui la creşterea gradului de ocupare, al competitivităţii şi al mobilităţii forţei de muncă.

M-aş întoarce în ţară dacă mi s-ar da şansa să experimentez, să încerc să descopăr ce carieră mi s-ar potrivi cel mai bine şi să nu fiu constrâns de un anumit domeniu. De exemplu, eu studiez inginerie electrică si electronică, dar pe lângă pasiunea mea pentru electronică, am şi o pasiune pentru IT şi sectorul bancar, iar această pasiune m-a condus la un an de practică la Merit Software, o firma care se ocupă de soluţii de top pentru băncile de investiţii şi alte instituţii financiare, soluţii precum identificarea, calcularea şi gestionarea tranzacţiilor care apar în domeniul bancar, într-o manieră eficientă şi automată.

În România, în urma domeniului pe care îl studiez aş fi fost catalogat ca un simplu inginer electronist, astfel aş fi fost constrâns de calificarea pe care o am şi nu aş fi avut posibilitatea testării unui alt domeniu, motivul principal fiind lipsa de experienţă.

Cu toate acestea, după ce o să obţin puţina experienţă, o sa mă întorc în România pentru a valorifica rezultatele proprii în contextul oportunităţilor europene şi o să aduc cu mine tot ce am învăţat în anii petrecuţi aici, departe de familie.

Citește și: