Sorin Bogdan
5219 vizualizări 18 dec 2018

După teribila noapte în care s-a tras asupra oamenilor care strigau ”Libertate!”, în ziua de 18 decembrie 1989, Timişoara era un oraş sub asediu. Patrule mixte de militari, miliţieni şi indivizi înarmaţi, îmbrăcaţi în scurte din piele erau dispuse peste tot în oraş. În Piaţa Operei, geamgii înlocuiau vitrinele sparte şi gunoierii strângeau cenuşa cărţilor lui Ceauşescu arse în faţa librăriei.

La Bucureşti, dis-de-dimineaţă, Nicolae Ceauşescu se întâlneşte cu generalii Marin Neagoe, şeful Directiei a V-a de Securitate şi gardă, Vasile Milea, ministrul Apărării, Tudor Postelnicu, ministrul de Interne, şi Iulian Vlad, şeful Direcţiei Securităţii Statului şi le dă trasează ultime sarcini. La ora 8.30, Ceauşescu pleacă în vizită oficială în Iran, convins că la Timişoara situaţia este sub control.

Primarul Petru Moţ organizează o adunare generală a cadrelor PCR în aula Universităţii, pentru a condamna actele de vandalism, iar secretarul judeţean de partid Cornel Pacoste dispune trimiterea studenţilor în vacanţă.

În sfârşit, postul de radio Europa Liberă începe să relateze despre evenimentele de la Timişoara, preluând inclusiv apeluri telefonice din oraş, de la martori oculari. Ştirile sunt preluate şi de alte posturi de radio şi curând, cifra de 60.000 de oameni împuşcaţi îngrozeşte lumea.

Spre după-amiază, deşi se decretase Legea marţială şi nu aveau voie să meargă în grupuri pe străzi, timişorenii încep din nou să vină în centrul oraşului. Două episoade au marcat puternic ziua de 18 decembrie 1989. Primul s-a petrecut pe treptele Catedralei mitropolitane, unde se adunase un grup de 40 de persoane care scandau.

"După-amiaza, tramvaiul nu mai oprea decât în câteva locuri. Am urcat în tramvai în apropiere de Piaţa 700, unde erau şi soldaţi pe TAB-uri şi băteau în patul puştilor să ne intimideze. Tramvaiul ne-a dus pe lângă Piaţa Operei. Când am ajuns în staţia de lângă Catedrală, era un cordon de militari de-a latul Pieţei Operei. Către Catedrală era un grup masiv de tineri care strigau lozinci şi cântau. Pe colţ, la Parcul Central de lângă Catedrală, era un grup mare de oameni. În piaţă încă nu era lumea, atunci se aduna. Trecând prin faţa soldaţilor, îmi venea să dau în ei, deşi nu sunt un tip violent. Îmi era ciudă pe mine că am sentimentul acesta. La un moment dat, se auzea de pe colţul Parcului Central cum strigau «Noi suntem poporul». Răsuna totul. I-am spus unui camarad să încercăm să trecem pe partea cealaltă, înspre primărie, şi după ce am trecut noi, a început să se tragă pe treptele catedralei", rememorează Ioan Savu, care avea pe atunci 39 de ani şi era analist programator la fabrica de detergenţi.

Prin faţa Catedralei au trecut trei TAB-uri, care au deschis focul asupra manifestanţilor. Momentul a fost filmat de un timişorean care locuia peste drum.

Ulterior, preoţii Catedralei au fost acuzaţi că au închis porţile lăcaşului de cult şi demonstranţii nu au avut unde să se refugieze din faţa gloanţelor.

"Uşile nu au fost închise în prima fază,” povesteşte Ioan Savu. ”Am vorbit după aceea cu un tip care lucra la o unitate militară de la Buzias, apoi m-am interesat şi la preoţii de la Catedrală. În prima fază, au lăsat oamenii să intre. Unuia i-au curs creierii în Catedrală. Apoi au venit soldaţii după ei şi atunci au închis uşile şi i-au lăsat să iasă pe uşile laterale pe cei care au apucat să pătrundă în interior."

Pe treptele catedralei a murit atunci Sorin Leia şi mai mulţi timişoreni au fost răniţi. 

Al doilea episod s-a petrecut la Spitalul Judeţean din Timişoara. La ordinul Elenei Ceauşescu, după căderea întunericului, 43 de cadavre ale celor împuşcaţi în noaptea de 17/18 decembrie 1989 au fost luate de la morgă şi transportate cu o autofrigorifică la Bucureşti, unde au fost incinerate, iar cenuşa aruncată într-un canal.

Operaţiunea ”Trandafirul” s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful Miliţiei Judeţului Timiş. Inginerul Dan Rotariu i-a pus la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, a încărcat cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan. Au mai participat la operaţiunea de incinerare a cadavrelor şi la aruncarea cenuşii următorii: Grigorie Ciupagea, şeful Secţiei Cimitire Bucureşti, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliţie Dorel Marian Nuţu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenuşă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, într-o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni, scrie Marian Sultănoiu pe revolutions.gandul.info.

Tot pe 18 decembrie 1989, Regele Mihai transmitea prin Radio Europa Liberă un mesaj de îmbărbătare pentru români.

"Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi, sunt ca şi voi îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacţionează cei de la Putere, atunci când cereţi doar drepturile cele mai elementare şi totodată, am şi aveţi mari speranţe fiindcă luaţi cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeţi, fiindcă prin însăşi sălbăticia represiunii, înţelegeţi şi înţelegem cu toţii că le e frică de voi celor de la Putere. Manifestaţi paşnic, cu lozinci care să le spuie care vă sunt năzuinţele. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocaţi, fiţi paşnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!"

Gândul vă propune o imagine completă a Revoluţiei din Decembrie 1989. O radiografie a ultimului deceniu al comunismului în România şi o reconstituire a ultimelor sale zile. Vă prezintă evenimentele aşa cum au fost surprinse pe peliculă, dar mai ales cum au fost văzute şi trăite de cei care ieşit  în stradă, care şi-au pierdut părinţii, copiii sau prietenii în lupta pentru libertate, precum şi de personajele cheie care au marcat, ulterior, destinul primilor ani de democraţie. Citiţi pe revolutions.ro, ce s-a întâmplat în fiecare zi a Revoluţiei din Decembrie 1989.

 

Citește și: