Alexandru Costea
244 vizualizări 3 dec 2019

„Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi aă măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marţi, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că mpsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

Deputaţii vor dezbate în plen acest proiect sub rezerva primirii raportului de la comisia juridică.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

 

Pentru ce perioadă beneficiază condamnaţii penal de măsurile recursului compensatoriu, după abrogare

Proiectul de lege pentru abrogarea recursului compensatoriu prevede că persoanele deţinute în condiţii improprii beneficiază de recursul compensatoriu pentru perioada executată din data de 24 iulie 2012 până la momentul abrogării.

În proiectul pentru abrogarea recursului compensatoriu, deputaţii PNL şi USR au introdus un amendament care menţionează perioada pentru care persoanele deţinute în condiţii improprii beneficiază de măsurile compensatorii.

Astfel, recursul compensatoriu se aplică pentru perioada executată de la 24 iulie 2012 până la intrarea în vigoare a legii de abrogare.

 

Ministrul Justiţiei anunţă măsuri alternative recursului compensatoriu: Nu mai putem tolera starea de nesiguranţă

Cătălin Predoiu a anunţat, după dezbaterile din comisia juridică a Camerei Deputaţilor, că vor fi identificate o serie de măsuri alternative recursului compesatoriu, între care se numără creşterea numărului de locuri de detenţie, îmbunătăţirea spaţiilor şi consolidarea sistemului de probaţiune. 

Cătălin Predoiu a anunţat că va merge la CEDO pentru a explica de ce a fost aplicat recursul compensatoriu şi care sunt măsurile alternative acestei legi: „Starea de siguranţă a cetăţenilor, securitatea cetăţenilor români nu este de negociat şi de discutat, vom explica de ce s-a ajuns aici şi faptul că nu mai putem tolera această stare de nesiguranţă, dar în acelaşi timp vom arata şi ce urmează să facem în continuare”.

Citeşte continuarea...

 

Fost judecător CCR: Asumarea răspunderii, jumătatea drumului între OUG şi proiect de lege 

Fostul judecător al CCR Toni Greblă a declarat, pentru Mediafax, că asumarea răspunderii de către Guvern este o formă simplificată de legiferare, fiind practic „jumătatea drumului între ordonanţa de urgenţă şi proiectul de lege”.

„Este jumătatea drumului între ordonanţa de urgenţă şi proiectul de lege. Trece totuşi prin Parlament, dar trece printr-o procedură simplificată”, a afirmat Toni Greblă, marţi pentru Mediafax, întrebat ce înseamnă procedural asumarea răspunderii de către Executiv.

Citeşte continuarea...

 

Citește și: