Oana Mitu
2375 vizualizări 3 iun 2015

Agricultorii din comuna Branişte, unde se cultivă cei mai mulţi castraveţi în judeţul Mehedinţi, spun că, după ce au investit sume importante de bani şi au muncit o jumătate de an, stau cu legumele în saci întrucât nu au unde să le valorifice, în judeţ nefiind niciun depozit de desfacere a legumelor şi fructelor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Oamenii susţin că samsarii le oferă 30 de bani pentru un kilogram de castraveţi, preţ cu care nici măcar nu îşi recuperează investiţia în cultură.

"Uitaţi, am castraveţi aici, aproximativ 400 de kilograme, şi nu am cui să-i vând. A venit cineva aseară (marţi seară - n.r.) şi ne-a dat un preţ de mizerie, 30 de bani kilogramul. Eu am zis că nu-i vând, mai bine îi arunc şi nu îi vând. Deja i-a aruncat o grămadă de lume de aici, din comună", a declarat, miercuri, un legumicultor din Branişte.

În această situaţie sunt peste 300 de proprietari de solarii din Branişte, nemulţumiţi de preţurile mici cu care şi-ar putea vinde marfa, în condiţiile în care, la preţul de 30 de bani kilogramul, trebuie să vândă 20 de saci de castraveţi ca să poată cumpăra unul de azot, folosit pentru întreţinerea culturii.

"N-am plătit folia pentru solar, am datorie, opt milioane (lei vechi - n.r.), trebuie să o plătesc. Nici folia n-am scos-o. Am vândut de două ori. O dată cu 30 de bani, o dată cu 50 de bani, nu scot nici folia. Munca?! Nu mai vorbim de muncă!", a spus un alt fermier din localitate.

Unii au încercat să vândă în magazine, dar spun că marfa lor nu are loc de cea importată, iar în pieţe mesele sunt închiriate de samsari.

"Nu scoatem nici investiţia, că este râs de lume. Îi dăm cu 30, 40 de bani, îşi bat joc de noi! Tot en gros-işti vin şi e bine că mai vin şi ăştia. Dacă nu avem unde să îi dăm! Îi aruncăm porcilor", a afirmat un alt agricultor.

El a susţinut că un preţ rezonabil de vânzare a castraveţilor ar fi de 1,5 lei.

"De multe ori i-am şi aruncat, aici la baltă! Sunt aruncaţi o grămadă de castraveţi acolo. Are lumea sacii acasă şi nimeni nu are cui să-i vândă", a declarat un alt legumicultor.

Cornel Stroescu, preşedintele interimar al Camerei Agricole Naţionale, a afirmat că problema este în întreaga ţară, nu numai în Mehedinţi, o soluţie în acest sens fiind asocierea fermierilor într-o structură care să le reprezinte interesele, la fel ca în alte state ale Uniunii Europene.

"Cea mai mare problemă în momentul acesta, în România, este desfacerea produsului. Fermierii nefiind organizaţi, nu au cui să vândă. Vine orice samsar şi îşi bate joc de ei. Ţinem cont, avem un preţ de 30 de bani la castraveţi, acum, în momentul acesta. Gândiţi-vă ce investiţii au avut aceşti fermieri. Aceşti castraveţi au fost produşi în solar sau seră, deci costurile au fost enorme. Camerele agricole trebuie făcute, trebuie susţinute, trebuie să facem ceva pentru fermieri. Altfel, o să vedem aceşti fermieri care anul acesta au cultivat în România, în solarii, vor munci în Italia sau Spania, în solariile lor. Acolo unde fermierii sunt organizaţi, acolo unde camerele agricole vin şi preiau recolta din curte", a declarat Cornel Stroescu.

Iniţiativa privată de înfiinţare a noului organism - Camera Agricolă - a aparţinut fermierilor din mai multe judeţe ale ţării, în anul 2014 înfiinţându-se filiale în 14 judeţe. Rolul acestei camere este de a se ocupa de reglementarea preţurilor produselor agricole şi de organizarea agricultorilor pentru înfiinţarea de depozite şi silozuri.

Proiectul de lege în baza căreia să funcţioneze organismul se află la Comisia pentru Agricultură din Senat.

Citește și: