Mihaela Gidei
580 vizualizări 7 dec 2018

Primăria Capitalei va discuta, la şedinţa de miercuri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), proiectul de rectificare bugetară, prin care Catedrala Mântuirii Neamului va primi încă 10 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Până în prezent, în 2018, Catedrala Mântuirii a primit de la municipalitate 35 de milioane de lei, iar dacă proiectul va fi votat, edificiul va fi primit 45 de milioane.

Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită la finele lunii noiembrie de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel, eveniment la care au participat mai mulţi ierarhi români şi străini. Aproximativ 20.000 de bucureşteni şi peste 30.000 de pelerini din toată ţara au venit la sfinţire.

Pentru Catedrala Mântuirii Neamului s-au chletuit până în prezent peste 110 milioane de lei, iar din această sumă, 75% sunt fonduri de la stat, respectiv de la primării şi de la Guvern.

SFINŢIREA Catedralei Mântuirii Neamului. Credincioşii S-AU CĂLCAT ÎN PICIOARE la intrare

Câteva zeci de mii de credincioşi ortodocşi au asistat duminică, 25 noiembrie 2018, pe esplanada din faţa Catedralei Mântuirii Neamului la slujba de sfinţire a altarului lăcaşului de cult. În interiorul catedralei s-au aflat 2.000 de invitaţi oficiali. După Sfânta Liturghie, o îmbulzeală de nedescris s-a creat în faţa lăcaşului, când mii de oameni au încearcat să intre să se închine în faţa Altarului.

Mii de români s-au înghesuit să intre în Catedrala Mântuirii Neamului imediat după liturghie, pentru a se închina în faţa Altarului proaspăt sfinţit, chiar dacă au mai multe zile la dispoziţie pentru asta. Jandarmii fac faţă cu greu situaţiei şi mai multe persoane au avut nevoide îngrijiri medicale.

Patriarhia României a publicat Actul de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului.

”Cu vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, în anul Centenar 2018, a fost sfinţit Altarul Catedralei Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, cu hramurile Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) şi Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.

Necesitatea construirii unei Catedrale Naţionale în Bucureşti s-a resimţit mai ales după Războiul de Independenţă din 1877-1878. Iar după proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creştin-ortodoxe în Bucureşti. Deşi, iniţial, Parlamentul a prevăzut pentru construirea acestui lăcaş de cult 5% din bugetul ţării, acest fond nu s-a mai realizat, fapt pentru care în anul 1900 s-a organizat o subscripţie publică pentru colectarea de fonduri, demers întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial (1914—1918). După Marea Unire din 1918, necesitatea înălţării unei Catedrale în Capitala ţării, ca recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a fost susţinută atât de Mitropolitul primat Miron Cristea, cât şi de Regele Ferdinand (1920). Astfel, după înfiinţarea Patriarhiei Române în anul 1925, s-au purtat numeroase discuţii cu privire la amplasamentul viitoarei catedrale şi au fost propuse mai multe proiecte arhitecturale. Prin urmare, în ziua de 11 mai 1929, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, a săvârşit slujba de sfinţire a locului stabilit la poalele Dealului Mitropoliei, eveniment la care au participat membrii Regenţei, ai Guvernului, slujitori ai Bisericii, ofiţeri şi mulţime de credincioşi. Toate eforturile, însă, n-au fost încununate de succes, din cauza crizei economice, a izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial şi apoi a instaurării regimului comunist.

După anul 1990, proiectul Catedralei a fost reluat de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpaşu, care, deşi, în anul 1999, a sfinţit locul din Piaţa Unirii pentru noua Catedrală, a întâmpinat numeroase dificultăţi şi ostilităţi prin mutări repetate ale amplasamentului Catedralei în diferite zone ale Capitalei, până la stabilirea definitivă a acestuia în Dealul Arsenalului (2005).

Împlinind dorinţa înaintaşilor săi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007), a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului şi a săvârşit slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, la 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.

După numeroase demersuri pregătitoare (2008—2010), Patriarhia Română a demarat lucrările de construcţie la sfârşitul anului 2010, atent supravegheate de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a avut consultări frecvente cu specialişti în domeniu şi cu echipa de coordonare desemnată de Patriarhia Română, proiectanţii şi executanţii lucrărilor.

Pentru sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale, în anul 2018, au fost realizate Sfânta Masă, vitraliile din Sfântul Altar, mozaicurile catapetesmei, obiecte de cult, veşminte liturgice ş.a. Tot în acest an, la 3 septembrie 2018, Patriarhul României a sfinţit cele şase clopote, fabricate în atelierele Grassmayr din Innsbruck, Austria, clopotul cel mare, dedicat Eroilor Neamului, având greutatea de 25 tone.

Aceste lucrări au fost realizate printr-o conlucrare rodnică între Patriarhia Română şi autorităţile Statului Român (Guvernul României, Primăria Municipiului Bucureşti, alte Primării din Capitală şi din ţară, şi câteva Consilii judeţene), precum şi cu ajutorul ierarhilor, clerului, monahilor şi credincioşilor mireni.

Slujba de târnosire a fost săvârşită în ziua de duminică, 25 noiembrie 2018, de către Sanctitatea Sa BARTOLOMEU I, Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă şi Patriarh Ecumenic, Preafericitul Părinte DANIEL, Patriarhul României şi Înaltpreastînţitul Părinte HRISOSTOM, Mitropolit de Patra (Grecia), împreună cu un numeros sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi ai altor Biserici Ortodoxe surori, preoţi şi diaconi, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor de stat centrale şi locale, a unor invitaţi şi a multor clerici şi mireni din ţară şi din străinătate.

Binecuvântează, Doamne, pe ctitorii, binefăcătorii, slujitorii şi închinătorii acestei Sfinte Catedrale şi pe întreg poporul român de pretutindeni!

+ BARTOLOMEU I
Arhiepiscopul Constantinopolului - Noua Romă şi Patriarh Ecumenic

+ DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

+ HRISOSTOM
Mitropolit de Patra

Echipajele pompierilor SMURD au acordat îngrijiri medicale unui număr 83 de persoane aflate la sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, dintre care două au fost transportate la spital.

"De la începutul misiunii, echipajele pompierilor SMURD au acordat îngrijiri medicale pentru 83 de persoane, dintre care 3 au fost transportate la spital", au precizat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov.
Premierul Viorica Dăncilă a ajuns, duminică, dimineaţă, în jurul orei 08.00, la Catedrala Mântuirii Neamului, pentru a participa la slujbă. Preşedintele Klaus Iohannis a fost invitat la eveniment, dar a anunţat că nu poate participa, deoarece este la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

Premierul Viorica Dăncilă a avut  "un sentiment de linişte şi de bucurie" în interiorul Catedralei Mântuirii Neamului, pe care o consideră un proiect cu care ne putem mândri.

"Este un sentiment de linişte şi în acelaşi timp un sentiment de bucurie. Este un eveniment naţional, Catedrala Neamului, Catedrala României, în an Centenar şi an premergător Zilei Naţionale a României", a explicat Dăncilă.

"Este realizarea românilor şi a României. Un proiect şi un moment cu care ne putem mândri. Mândria aceasta nu este a mea ca şi prim-ministru. Este mândria pe care trebuie să o poarte în suflet orice român".

În interiorul Catedralei au acces doar invitaţii oficiali, iar credincioşii stau pe esplanada din faţa Catedralei, unde pot urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecrane montate special. După finalul Sfintei Liturghii, toţi credincioşii pelerini ortodocşi prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât duminică, cât şi în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfinţirii”), şi vor avea posibilitatea să se închine în Sfântul Altar, nou sfinţit.

Începând cu ora 8.00, a fost săvârşită Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina în Catedrala Naţională, urmată la ora 9.00 de Slujba de Sfinţire a Altarului Catedralei Naţionale. La sfârşitul slujbei se va citi Actul de sfinţire. Sfânta Liturghie va începe la ora 10.30 şi va fi săvârşită în interiorul Catedralei Naţionale.

La ora 13.00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi racla cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina vor fi aşezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naţionale pentru a fi cinstite de către credincioşi, după ce aceştia s-au închinat în Sfântul Altar.

Patronul FCSB, George Becali nu a putut lipsi de la slujba de sfinţire a Catedralei Mântuirii Neamului, pentru slujba de sfinţire, şi a şinut să se laude că a contribuit şi el cu două milioane de euro pentru ridicarea construcţiei, atunci când nici măcar nu era făcut proiectul.

"E cea mai mare realizare a României din ultima sută de ani. Am dat şi eu două milioane de euro la început, când nici nu era proiectul măcar. Să vedem (dacă dau şi pentru pictură -n.r.). Dumnezeu cum vrea", a declarat omul de afaceri, la intrarea în lăcaşul de cult.

Constructorul Catedralei Mântuirii Neamului a primit, vineri, o amendă contravenţională în valoare de 10.000 de lei pentru încălcarea normelor de securitate la incendiu aplicabile la organizarea de şantier.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov a transmis că organizatorul sfinţirii de duminică a Catedralei Mântuirii Neamului este Patriarhia Română, care a invitat publicul să participe la slujba de sfinţire a Catedralei. În prezent, construcţia nu este finalizată, de aceea nu se poate pune în discuţie existenţa unei autorizări pentru siguranţa la incendiu.

Recomandările ISU Bucureşti-Ilfov pentru cei care vor să asiste la sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului:

- manevraţi cu grijă sursele de foc şi nu le ţineţi în apropierea materialelor inflamabile sau a obiectelor de vestimentaţie ale dumneavoastră sau ale celorlalţi participanţi;
- îmbrăcaţi-vă adecvat pentru temperaturile scăzute din această perioadă, mai ales în cursul nopţii;
- nu staţi perioade lungi de timp în spaţii deschise unde temperaturile sunt scăzute, în special dacă suferiţi de afecţiuni cardiorespiratorii sau de alte afecţiuni a căror evoluţie poate fi agravată de frig;
- nu expuneţi copiii cu vârste mici la temperaturi scăzute pentru perioade lungi de timp;
- dacă simţiţi disconfort sau acuzaţi probleme medicale adresaţi-vă celui mai apropiat punct de prim ajutor sau ambulanţă sau apelaţi numărul unic de urgenţă 112;
- nu blocaţi căile de acces şi ieşire din zonă, respectaţi recomandările structurilor de asigurare a ordinii publice şi evitaţi zonele supra-aglomerate;
- nu vă deplasaţi pe căi de acces improvizate sau nedestinate publicului;
- nu staţionaţi lângă utilajele de construcţie pentru a evita rănirile accidentale.

Cele şase clopote ale lăcaşului de cult au fost realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, au o garanţie de 15 ani şi o durată de viaţă apreciată la peste 400 ani. Ele au ajuns în ţară pe 19 mai 2017 şi cântăresc împreună 33 de tone. Acestea nu au fost plătite din fonduri publice, ci exclusiv din banii Patriarhiei, care nu a precizat cât au costat.

Clopotul cel mare, dedicat ”Eroilor Neamului”, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălţime şi un diametru de circa 3 metri. Acesta va putea fi auzit pe o rază de 15 km la evenimentele şi sărbătorile importante. Calitatea sunetelor este asigurată prin puritatea aliajului de bronz utilizat de turnătoria din Tirol: 78% cupru electrolitic cu puritatea de 99,99% şi 22% staniu electrolitic, cu aceeaşi puritate.

Pe fiecare dintre cele şase clopote sunt inscripţionate stema Patriarhiei, chipul în efigie al Patriarhului Daniel, precum şi inscripţia: „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Naţională – Centenar 1918 – 2018”. Efigia chipului Patriarhului Daniel aflată pe fiecare clopot a stârnit controverse în spaţiul public. Patriarhia a explicat însă că această efigie este o consecinţă firească a muncii depuse de Patriarh pentru înălţarea Catedralei. În plus, astfel de tradiţii sunt respectate inclusiv în lumea catolică.

Catedrala Mânturiii Neamului este proiectată să reziste cel puţin 500 de ani şi să suporte cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter. Potrivit proiectului final, în subsolul clădirii se vor găsi şase adăposturi antiatomice pentru situaţiile de urgenţă, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare. Fundaţia Catedralei este un masiv din beton armat în care au intrat nu mai puţin de 25.000 de tone de beton şi în jur 15.000 de tone de armătură. Patriarhia a explicat că locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceauşescu.

În final, Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină şi occidentală. Ansamblul arhitectural al Catedralei va cuprinde patru clădiri auxiliare dintre care o casă şi cantină pentru pelerini, un centru de diagnoză şi tratament pentru persoanele defavorizate, un centrul internaţional de conferinţe, dar şi un muzeu al creştinismului amplasat în subsolul clădirii.

Catedrala, care este sfinţită duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi Patriarhul Daniel, va avea hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile.

Citește și: