Gandul.info
Biro ATTILA
15601 vizualizări 4 apr 2013

Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională. 

Un exemplu în acest caz este cel al fostului senator PSD, Cătălin Voicu condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Acest amendament a mai fost propus şi de Ministerul Justiţiei, care însă l-a eliminat la cererea SRI. Contactat de gândul, deputatul Florin Iordache a refuzat să explice de ce a propus amendamentul.

În Comisia Juridică a Senatului, de miercuri, 4 aprilie, senatorii jurişti au discutat despre modificările aduse legii 51/1991, care reglementează modalitatea de emitere şi punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranţă naţională. Ministerul Justiţiei a trimis un pachet de legi, printre care şi modificările aduse legii 51. În esenţă, MJ a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului în legea 51/1991. Astfel că mandatele de siguranţă naţională trec pe la procurorul general şi se emit numai după ce sunt avizate de judecătorii de la Curtea Supremă. Din 2004, când a fost adoptată legea 535, procedura a fost cea amintită mai sus. În proiectul trimis de MJ, se preciza că aceste mandate se dau pe o durată de şase luni şi pot fi reînnoite pe maximum 2 ani.

La proiectul de lege a fost inclus un amendament controversat, care practic anulează dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandate de sigiuranţă naţională. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 - (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat   infracţiuni   contra   securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

DESCARCĂ AICI MODIFICĂRILE ADUSE LA LEGE

Cu alte cuvinte, ultima parte a amendamentului înseamnă că, dacă SRI realizează interceptări pe mandat de siguranţă naţională şi în aceste interceptări se constată orice fel de altă infracţiune decât cele privind siguranţa naţională, nu le mai poate transmite procurorilor. 

Unul din efecte ale acestui amendament este că interceptările pe mandat de siguranţă naţională care vizează fapte de corupţie, spre exemplu, nu mai pot fi utilizate ca probe de procurorii DNA. Pe lângă infracţiunile de corupţie, prin acest amendament sunt eliminate şi  infracţiunile de criminalitate organizată, criminalitate cibernetică sau alte fapte de drept comun.

Experţiii consultaţi de gândul au explicat că, spre exemplu, dacă SRI interceptează pe mandat de siguranţă naţională o persoană bănuită de terorism, care însă comite un omor, şi în interceptările serviciului există date care arată că acesta s-a pregătit să comită acestă faptă, interceptările realizate nu mai pot fi utilizate pentru că omorul nu reprezintă o infracţiune la legea siguranţei naţionale.

Beneficiarii acestui amendament sunt şi politicienii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

Cel mai elocvent exemplu este cel al fostului senator Cătălin Voicu, condamnat în fond la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. În dosarul său, DNA a folosit ca probe interceptări obţinute pe mandat de siguranţă naţională. Aceste probe au fost concludente pentru condamnarea în fond a lui Cătălin Voicu. Fostul senator PSD a criticat în permanenţă faptul că interceptările din dosar sunt pe mandat de siguranţă naţională şi că SRI ar fi contrafăcut aceste convorbiri. Dacă amendamentul ar fi adoptat, judecătorii care judecă acum recursul lui Voicu ar trebui să elimine aceste probe, pe principiul că în cazurile penale se aplică legea mai favorabilă. În cazul Voicu acest lucru este puţin probabil deoarece recursul acestuia este aproape de finalizare.

Contactat de gândul deputatul Florin Iordache nu a dorit să explice motivele pentru care a propus acest amendament. ”Dacă l-am propus, l-am propus. De ce să îţi explic ţie? Nu am ce să îţi explic”, a declarat deputatatul PSD.

Dosarul Voicu nu este singurul în care sunt incluse interceptări pe mandat se siguranţă naţională. Astfel, dacă acest amendament propus de senatorul Florin Iordache va fi adoptat toate dosarele de corupţie care conţin interceptări de acest gen ar urma să fie compromise.

Nu este prima dată când acest amendament este promovat. Aceeaşi propunere a apărut în textul de lege înaintat de Ministerul Justiţiei. Acesta a fost eliminat la solicitarea Serviciului Român de Informaţii. Amendamentul propus de Florin Iordache nu a fost încă aprobat de Comisia Juridică a Senatului, el fiind acum doar în dezbaterea comisiei. 

Citește și: