Gandul.info
Biro ATTILA
7194 vizualizări 9 apr 2013

Deputatul PSD Florin Iordache a propus un amendament care are drept consecinţă faptul că toţi inculpaţii din dosarele de corupţie care "au picat" pe mandat de siguranţă naţională vor scăpa. La solcitarea gândul, Serviciul Român de Informaţii a transmis ”un punct de vedere” a efectelor acestui amendament, în condiţiile în care Serviciul este instituţia care face interceptările în România, la solicitarea procurorului şi cu avizul unui judecător. Potrivit SRI, acest amendament ar face imposibil investigarea infracţuinilor de corupţie, dar şi a altor infracţiuni comune prevăzute de legea penală. Practic, ofiţerii SRI ar fi obligaţi să nu sesize procurorii când constată că, spre exemplu, un cetăţean se pregăteşte să comită un omor şi nu vor putea să pună la dispoziţia acestora interceptări.

Cine sunt beneficiarii direcţi ai amendamentului Iordache

Beneficiarii acestui amendament sunt însă politicienii suspectaţi de fapte de corupţie trimişi în judecată. Ei ar putea scăpa de puşcărie dacă legea se aprobă.

Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 - (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

În esenţă, amendamentul Iordache interzice procurorilor să mai utilizeze ca probe interceptările privind fapte de corupţie sau de infracţiuni de drept comun, criminalitate organizată. Acest amendament a mai fost propus şi de Ministerul Justiţiei care l-a eliminat după ce SRI a transmis un punct de vedere juridic.

Ofiţerii SRI susţin că amendamentul Iordache îi obligă să încalce legea

La solicitarea gândul, SRI a transmis argumentele juridice pentru care a solicitat eliminarea din lege a amendamentului reluat acum de deputatul PSD, Florin Iordache. Potrivit analizei SRI, amendamentul in cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.

"Art. 291 din noul Cod de procedură penală stipulează că există obligativitatea persoanelor cu funcţii de conducere într-o unitate publică sau cu atribuţii de control de a conserva orice mijloace de probă şi de a le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală, cu ocazia sesizării acestora", se arată în analiza SRI.

În opinia Serviciului Român de Informaţii, odată aplicat acest amendament, cei care pun în aplicare aceste mandate de interceptare pe siguranţă naţională ar putea fi acuzaţi de favorizarea infractorului. Asta în condiţiile în care în codul penal se spune clar că organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sunt obligate să sesize procurorii dacă constată că se comit infracţiuni le legea penală. Pe de altă parte amendamentul Iordache interzice ca interceptările pe mandat de siguranţă naţională să fie utilizate în alte cauze decât cele privind siguranţa naţională.

"Posibilitatea tragerii la răspundere penală a reprezentanţilor organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru nerespectarea prevederilor art. 269 din noul Cod penal, referitor la favorizarea făptuitorului, în situaţia în care la procesele-verbale de sesizare a organelor de urmărire penală competente având ca obiect săvârşirea unei fapte prevăzute  de legea penală nu vor fi ataşate „convorbirile sau comunicările interceptate”, se precizează în analiza SRI.

Astfel, în situaţia în care un ofiţer SRI care pune în aplicare un mandat de siguranţă naţională în timp ce culege informaţii despre o persoană suspectată de terorism constată că acesta a comis un furt, un omor, o faptă de corupţie, nu poate transmite procurorilor dovezile acestor infracţiuni.

Contactat de gândul, iniţiatorul amendamentului deputatul Florin Iordache a admis că, odată adoptat acest amendament, SRI nu mai poate transmite aceste interceptări, dar poate sesiza procurorii. O simplă analiză logică arată că o astfel de sesizare va fi inutilă pentru că nu va conţine nici un fel de date sau probe cum ar fi o interceptare relevantă pentru un caz de corupţie.

"Astfel, în plan procesual-penal, lipsa de eficienţă juridică se va manifesta prin faptul că organele de urmărire penală îşi vor desfăşura activitatea de aflare a adevărului fără beneficiul indiscutabil al datelor şi informaţiilor conţinute de suportul optic pe care se află înregistrate convorbirile sau comunicările interceptate în temeiul mandatului de securitate naţională", se arată în analiza SRI.

VEZI AICI EVALUAREA JURIDICĂ A SRI

Iordache: "S-au emis mandate pe siguranţă naţională nejustificate"

Florin Iordache, deputat PSD

Deputatul PSD, Florin Iordache a declarat pentru gândul că ideea amendamentului i-a venit după ce a participat la un simpozion la Palatul Parlamentului la comisia de apărare. "Eu consider că numărul mare de mandate pe sigurnaţă naţională date în România contravine normelor europene. Din punctul meu de vedere, s-au dat astfel de mandate care nu s-au justificat. Dacă pe mandat de siguranţă naţională afli aceste fapte poţi să le sesizezi, dar nu mai pui la dispoziţie proba", ne-a declarat Florin Iordache. Deputatul PSD nu a putut preciza însă câte mandate pe legea siguranţeie naţionale se dau şi în ce cazuri s-au emis aceste mandate în mod abuziv sau neîntemeiat.

Ce politicieni ”au căzut” pe mandate de siguranţă naţională

Dosarul Voicu. Unul dintre cele mai celebre dosare care conţine interceptări pe bază de mandat de siguranţă naţională este dosarul fostului senator Cătălin Voicu. Cătălin Voicu a fost condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă.

Dosarele lui Constantin Nicolescu. Preşedintele CJ Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată în două dosare investigate de DNA. Cele două dosare au început de la informaţii obţinute dintr-un mandat de interceptare pe siguranţă naţională. Pe 18 mai 2011, Constantin Nicolescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care l-au acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false. Acesta este primul dosar în care Nicolescu a fost trimis în judecată de către procurorul Călin Nistor. În acest caz Nicolescu este acuzat că a obţinut ilegal fonduri PHARE pentru reabilitarea unor şcoli din judeţul Argeş. Dosarul a fost judecat de Tribunalul Argeş, iar pe 14 februarie dosarul a fost strămutat la Tribunalul Bucureşti. Pe 7 februarie a.c. Nicolescu fost deferit justiţiei, pentru fraudarea de fonduri europene destinate pentru reconstrucţia a două poduri despre care CJ a atestat că fuseseră afectate de inundaţiile din primăvara şi vara anului 2005, fapt nereal. Nicolescu va fi judecat, alături de alte zece persoane, pentru o fraudă de 1,2 milioane de euro. Şi acest dosar a fost instrumentat de către procurorul Călin Nistor. Dosarul este judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

Dosarul Solomon. Un alt dosar care a fost început în urma unor informaţii obţinute din punerea în aplicare a unui mandat de siguranţă naţională este cel al fostului primar al Craiovei Antonie Solomon. În acest dosar, fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a fost acuzat că ar fi primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii lanţulului de magazine PIC. Banii ar fi fost plătiţi pentru a elibera autorizaţia de construcţie pentru un magazin PIC în Craiova, pe un teren aflat în litigiu, şi pentru a conecta noul hipermarket la reţeaua publică de transport în comun. Antonie Solomon, acum parlamentar, a petrecut şase luni în arest preventiv, în perioada martie-septembrie 2010. Dosarul a fost judecat pe fond la Tribunalul Argeş după care a fost strămutat la Tribunalul Galaţi iar pe 16 ianuarie dosarul a fost mutat la Curtea Supremă datorită faptului că Solomon a devenit parlamentar.

Dosarul ”Curentul şi motorul”. Are la bază interceptări pe mandat de siguranţă naţională. DNA a trimis în judecată dosarul ”Curentul şi motorul” în care un fost membru CSM, un procuror, un fost judecător ICCJ şi un ofiţer al DGIPI sunt acuzaţi că au folosit în scopuri personale informaţii secrete. Din descrierea cazului, făcută de DNA, rezultă că Mihai Vlad, şef al şeful Serviciului de Informaţii si Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, Marcel Sâmpetru, procuror şi consilier la CSM, George Bălan, fost membru CSM, şi Georgeta Barbălată, fost judecător, au constituit o reţea şi doreau să utilizeze aceste informaţii pentru a-şi asigura poziţii cheie din cadrul sistemului judiciar

Câte şi cum se dau mandatele de interceptări pe legea siguranţei

Potrivit specialiştilor contactaţi de gândul în România, anual, se emit în jur de 3000 de mandate de interceptare pe legea siguranţei naţionale. Faţă de mandatele de interceptare obişnuite, aceste mandate sunt avizate de Curtea Supremă. Interceptarea pe legea siguranţei naţionale a unui cetăţean are următorul traseu:

1.SRI colectează date sub suspiciunea de infracţiuni la legea siguranţei şi decide să ceară un mandat de interceptare.

2. Chiar şi la SRI există un prim filtru pe aceste cereri. Formulează o cerere către procurorul general în care prezintă argumentele pentru care doreşte să intercepteze convorbirile persoanei vizate. Procurorul general are posibilitatea să respingă cererea SRI.

3. De la Parchetul General cererea ajunge la Curtea Supremă unde judecătorii analizează acestă solicitare si apropă sau nu mandatul.

Potrivit specialiştilor, numărul de mandate emise în România depăşeşte media de mandate/locuitor emise de alte ţări din Europa. Atât SRI, Parchetul General, cât şi SRI analizează aceste mandate în baza hotărârilor CEDO care s-au pronunţat pe cauze care priveau interceptări abuzive, astfel încât să existe destule filtre şi garanţii că nu se vor comite erori sau abuzuri.

Citește și: