Aurelia Alexa - Mediafax
978 vizualizări 24 feb 2014

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind reglementarea prestării de către copii de activităţi în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, care stabileşte condiţiile în care pot fi desfăşurate aceste activităţi şi procedura de informare prealabilă a serviciului public de asistenţă socială.

Proiectul de act normativ prevede că minorul poate presta activităţi remunerate în domeniile menţionate în baza unor convenţii care se vor încheia între organizator şi părinţi/reprezentant legal al copilului, sau direct cu copilul, dacă are peste 14 ani, dar cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor/reprezentantului legal.

Proiectul de hotărâre prevede că activităţile remunerate pot fi prestate de copii în calitate de: actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum şi orice alte concursuri sau activităţi de scenă, dar şi la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune, cu sau fără scopuri publicitare.

Copiii mai pot presta activităţi de "figurant sau model la şedinţe foto, cu sau fără scopuri publicitare", "figurant sau model la prezentări de modă" şi "sportiv profesionist în sportul de performanţă".

Documentul mai prevede că repetiţiile de orice fel, precum şi orice altă etapă menită să asigure buna desfăşurare a activităţilor, sunt considerate parte integrantă a acestora.

Activităţile prestate de copil în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling se vor desfăşuara cu respectarea mai multor condiţii: să nu fie munci periculoase pentru copii, să se desfăşoare, în funcţie de vârsta copilului, în următorul intervalul de timp: 9.00 - 17.00 pentru copiii cu vârsta sub 5 ani, 8.00 - 20.00 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani, 7.00 - 22.00 pentru copiii cu vârsta peste 12 ani.

De asemenea, durata activităţii prestată de copii trebuie să nu depăşească două ore pe săptămână, repartizate în zile diferite, în cazul copiilor care au sub un an, două ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani, patru ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani şi şase ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta peste 12 ani, fără a se lua în calcul pauzele scurte după fiecare activitate continuă în parte, dar nu mai mult de 12 ore pe săptămână pentru muncile efectuate pe durata perioadei şcolare, în afara orelor de şcoală.

Documentul mai prevede că activitatea continuă trebuie să fie prestată maxim 15 minute de către copiii cu vârsta sub 1 an, maxim 30 minute de către copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani şi maxim 45 minute de către copiii cu vârsta peste 5 ani.

"Numărul de repetiţii de orice fel, precum şi orice etapă menită să asigure buna desfăşurare a activităţilor, indiferent de natura acestora (spectacol, repetiţie, antrenament, şedinţă foto, filmare, etc.) să nu depăşească una pe zi în cazul copiilor cu vârsta sub 1 an şi două pe zi în cazul copiilor cu vârsta de peste 1 an. Între cele două acţiuni care au loc în aceeaşi zi se acordă o pauză de cel puţin o oră şi jumătate", se mai arată în proiectul de act normativ.

Iniţiatorii proiectului au mai stabilit că pauzele scurte au durata între 10 şi 15 minute după fiecare activitate continuă, iar pauza mare are o durată de minim o jumătate de oră şi se acordă după fiecare oră de activitate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani, la fiecare două ore pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani şi la fiecare trei ore pentru copiii cu vârsta peste 12 ani.

"Numărul maxim de zile pe săptămână în care copiii pot presta activităţi este de patru zile consecutive, urmate de minim 48 de ore pauză. Activităţile care se organizează pe timpul vacanţelor şcolare, nu trebuie să afecteze respectarea dreptului copilului la timp de odihnă şi timp liber. În cazul activităţilor care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de două luni se va acorda copilului o pauză de 14 zile, după primele 60 de zile de activitate", mai prevede proiectul pus în dezbatere publică.

De asemenea, pe durata prestării activităţilor, copilul trebuie să fie însoţit de un adult, care poate fi unul dintre părinţi/reprezentant legal, o persoană desemnată de părinţi/reprezentant legal al copilului, faţă de care copilul a dezvoltat o relaţie de ataşament, o persoană desemnată de organizator şi agreată de comun acord cu părinţii/reprezentantul legal al acestuia, precum şi cu copilul în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate al acestuia.

Dacă pe durata prestării activităţilor, copilul sau grupul de copii nu poate fi însoţit de părinte / reprezentant legal sau o persoană desemnată de acesta, organizatorul este obligat să asigure însoţitor, numărul maxim de minori care poate fi supravegheat de un însoţitor este de 12.

Însoţitorul desemnat de organizator trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în România, minim 18 ani, să fi absolvit cel puţin liceul, să aibă are o stare de sănătate bună atestată de medicul de familie, să prezinte garanţii morale cu privire la supravegherea şi îngrijirea copiilor şi recomandări din partea organizatorilor.

Nu pot fi supraveghetori persoanele decăzute din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau cele cărora le-au fost interzise drepturile părinteşti ca pedeapsă complementară, persoanele care suferă de boli transmisibile, de boli psihice, dependente de alcool, droguri sau alte substanţe psihotrope, şi nici persoanele care au istoric de abuz asupra copilului sau orice altă formă de violenţă exercitată asupra copilului, precum şi istoric de încălcare a drepturilor copilului înregistrat la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC).

Proiectul de hotărâre mai stabileşte că prestarea de către copii a activităţilor cu caracter cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling este condiţionată de informarea prealabilă a serviciul public de asistenţă socială, prin depunerea unei note de informare înainte de începerea efectivă a activităţii.

Aceasta trebuie depusă de către părinţi/reprezentantul legal al copilului la serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul copilului cu o serie de documente.

"Serviciul public de asistenţă socială centralizează trimestrial situaţia copiilor care prestează activităţi în condiţiile prevăzute de prezenta hotărâre. Echipa intersectorială locală pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă, denumită în continuare EIL, care funcţionează la nivel judeţean/ de sector sub coordonarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, analizează datele transmise de către serviciul public de asistenţă socială şi întocmeşte un plan de vizite la locul de desfăşurare a activităţii pentru verificarea condiţiilor. Reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi membrii EIL au drept de acces la sediile unde organizatorul desfăşoară activitatea cu copilul", se arată în document.

Dacă reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi EIL constată că sunt puse în pericol viaţa, sănătatea, dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, întocmesc un proces verbal de constatare, semnat de către reprezentanţii DGASPC şi EIL, cei ai organizatorului activităţii precum şi de către părinte/însoţitor.

Sumele obţinute de copil vor fi administrate conform dispoziţiilor Codului Civil, iar dacă există suspiciuni cu privire la utilizarea de către părinţi/reprezentanţi legali a sumelor obţinute de copil în alt scop decât cel al interesului superior al acestuia, reprezentanţii DGASPC se autosesizează şi solicită părinţilor sau reprezentantului legal să prezinte un raport cu privire la modul în care au administrat veniturile copilului obţinute din activităţile prestate.

Raportul se va prezenta în 30 de zile de la solicitare şi va cuprinde convenţiile încheiate în perioada raportată, activităţile pentru care au fost încheiate, sumele totale obţinute şi scopurile în care au fost folosite cu menţionarea tipurilor de cheltuieli.

În cazul în care părintele/reprezentantul legal nu poate justifica utilizarea sumelor obţinute de copil, DGASPC poate sesiza instanţa de tutelă.

Proiectul de hotărâre prevede sancţiuni contravenţionale cuprinse între 1.000 şi 8.000 de lei, în cazul în care părinţii sau organizatorii nu respectă condiţiile impuse prin lege.

Documentul este în dezbatere publică pe site-ul MMFPSPV până în 3 martie.

Citește și: