Silviu Bănilă
1464 vizualizări 12 mar 2019

UPDATE. Circulara privind obigativitatea branşarea la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea, a fost transmisă cu titlu informativ către unităţile administrativ-teritoriale, în scopul de a le comunica primarilor şi cetăţenilor prevederile europene în domeniu, informează MDRAP.

Primarii trebuie să facă o listă a celor care nu s-au branşat, care va fi transmisă Gărzii de Mediu, informează ziare.com.

Nici gospodarii care au fose septice nu vor fi scutiţi de contravenţii.  "Potrivit articolului 41, alin 14 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, 'utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligaţia de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înfiinţate, daca aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural'", se arată în document.

Paradoxal, deşi avem una din cea mai bună infrastructură de internet din lume, riscăm infringement din cauza nerespectării prevederilor Directivei europene 91/271/EEC, cu termen de aplicare 31.12.2018, care solicită ca toţi locuitorii din aşezările cu peste 2.000 de locuitori să fie branşaţi la canalizare.

 



Costurile pentru o asemenea operaţiune sunt însă mari şi nu orice om din mediul rural şi le poate permite.

Pe de altă parte, amenzile pentru cei care nu desfiinţează WC-urile şi fosele din curte vor fi situate între 2.000-4.000 de lei.

Eurostat arată că în România sunt 8,89 milioane locuinţe, din care 3,98 milioane se află la ţară. Din acestea, aproape 3 milioane au acces la canalizare, însă doar 2,2 milioane sunt branşate propriu-zis.

Rămân astfel 1,8 milioane gospodării care au în continuare WC-ul în curte.

Circulara, deocamdată cu titlu informativ

Este vorba de Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor urbane reziduale, modificată şi completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, precizează ministerul, într-un comunicat.

Totodată, obiectivul acestei circulare a fost acela de a avea o situaţie clară a gospodăriilor care nu s-au racordat până în prezent la reţelele de canalizare, având în vedere angajamentele pe care România le-a asumat prin Tratatul de Aderare. În acest sens, se intenţionează identificarea unor soluţii în paralel cu Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, care să sprijine cetăţenii în vederea branşării integrale, completează ministerul.

„Circulara a fost elaborată ca urmare a unor decizii luate de către comitetul interministerial creat în acest scop şi urmăreşte evitarea eventualelor penalităţi financiare pe care România ar fi nevoită să le suporte.

Menţionăm că, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, MDRAP a alocat, până în prezent, peste 15 miliarde lei pentru 2.946 de obiective de investiţii care vizează: alimentarea cu apă (1.540 obiective), canalizarea (1.106 obiective) şi sistemele integrate de alimentare cu apă şi canalizare (300 obiective)”, încheie MDRAP.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a trimis în teritoriu o circulară prin care le cere primarilor să ia măsuri pentru ca toţi locuitorii să se racordeze la reţelele de canalizare, dacă acestea există.

Primarii trebuie să întocmească o listă cu persoanele fizice şi juridice care au acces la canalizare, dar nu s-au branşat la acesta, listă care va fi pusă la dispoziţia Gărzii de Mediu, care va aplica amenzi celor care, în termen de trei luni de la un prim avertisment, nu s-au conectat.

Mulţi localnici NU îşi permit racordarea

MDRAP subliniază că România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement din cauza faptului că nu s-a conformat prevederilor europene, care aveau termen de aplicare 31 decembrie 2018.

Mai mulţi primari spun despre circulara privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor că mulţi localnici nu îşi permit costurile de racordare, astfel că legea „este pusă înaintea utilităţilor”. Alţii afirmă că măsura reprezintă „un semn de civilizaţie”.

La aproximativ şapte kilometri de Târgu-Jiu, în comuna Drăguţeşti, judeţul Gorj, un singur sat este racordat la reţeaua de canalizare. Ceilalţi localnici au încă toalete în curte.

Primarul comunei Drăguţeşti, Ion Popescu, a declarat că într-un singur sat există canalizare, realizată prin fonduri de la Ministerul Dezvoltării.

„Mie mi se pare normal să aibă canalizare, să vorbim de realitate, 2019, tot vorbim de oameni cu wc-urile în grădină, dar vorbim de ţară europeană. Au dreptate toţi, de la cap-coadă, canalizarea trebuia să fie de ani de zile, în toate comunele. La noi, pe o rază de 15 kilometri, o să avem canalizare. Momentan nu are decât satul Iaşi-Gorj. Avem de ani de zile canalizare acolo, făcută prin Ministerul Dezvoltării. Toată lumea îşi doreşte canalizare şi gaze, aceasta este prioritatea oamenilor. Nu mai vorbeşte nimeni de asfalt, vorbesc de canalizare şi gaze. Anul acesta facem recepţia la canalizare de la Amaradia până la Cârbeşti", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ion Popescu, primarul comunei Drăguţeşti.

Primarul a precizat că foarte mulţi oameni din comună folosesc fose, mulţi chiar au cumpărat fose ecologice şi i s-a spus că acestea dau randament, astfel că el critică acţiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care a trimis cu titlu informativ în teritoriu o circulară privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea.

„Eu aş fi văzut mai întâi să mergem să băgăm canalizare în toate satele, în fiecare comună şi după aceea veneam cu legea să nu-i mai laşi cu wc-urile în grădină. Punem legea înaintea utilităţilor, ceea ce nu e corect, din punctul meu de vedere. Dacă are canalizare la poartă, s-a făcut investiţia, este obligaţia fiecărui cetăţean să se racordeze la canalizare. Dar să venim şi noi în sprijinul lor cu ceva, să-i ajutăm şi noi. Oricum, sunt costurile destul de mari, şi de la poartă", a mai declarat Ion Popescu.

La rândul său, primarul comunei gălăţene Şendreni, Paul Cristea, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că nu ştie cum ar putea fi aplicată circulara.

„Noi acum construim canalizare într-un sat din comună. Ştiu că există o directivă, dar nu ştiu cum va fi aplicată. Dacă persoanele care au acces la canalizare nu vor să se branşeze pentru că nu au bani? Cum îi obligi pe cetăţeni să facă branşamentul? Nu ştiu cum va funcţiona, canalizarea este realizată pe banii statului, ai Uniunii Europene, dar de la limita de proprietate este treaba cetăţenilor. Unii vor zice că nu au bani”, a spus Paul Cristea.

În comuna Dudeştii Noi, din judeţul Timiş, cel mult 40 la sută dintre localnici sunt racordaţi la reţeaua de canalizare, deşi există apă şi canalizare pe toate străzile. Oamenii se plâng de costurile prea mari.

„Măsura este bună. Noi aveam ca termen 2018 să racordăm la canalizare şi la apă toţi cetăţenii din localităţi mai mari de 2.000 de locuitori. Iar noi nu am îndeplinit această cerinţă, aproape două treimi din localităţi au canalizare şi din aceste localităţi, rata de racordare este foarte scăzută. Noi avem şi apă şi canalizare pe toate străzile din comună. Dacă la apă putem vorbi de un procent de 100% de branşare, la canalizare procentul de racordare este de aproximativ 40 la sută. Este foarte puţin şi nici acesta nu era atins dacă nu finanţam din bugetul local costurile racordării, care sunt destul de mari”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.

Potrivit acestuia, sunt două motive pentru care oamenii din localitate nu se racordează: „Dacă ai WC-ul în fundul curţii, nu prea ai nevoie de canalizare. Nu e cazul foarte mult la noi, căci în general oamenii şi-au făcut băi, mai ales în ultimii ani, au avut locuri de muncă şi au avut bani să investească în confortul propriu. Dar chiar şi aceia cu băi, nu au bani să plătească racordarea.

Nica a afirmat că o persoană care locuieşte pe partea cealaltă a străzii pe care se află ţeava magistrală de canalizare trebuie să plătească 100 de euro pentru fiecare metru liniar de instalaţie de subtraversare, deoarece toate străzile din comună sunt asfaltate, iar cetăţenilor le este interzis să le spargă.

„Dacă ţeava magistrală de canalizare este pe partea cetăţeanului, atunci costul e mai mic. Dacă e pe partea cealaltă a străzii, trebuie să subtraverseze, că nu-i lăsăm să spargă asfaltul. Acum nu mai avem străzi de pământ. Instalaţia de subtraversare costă 100 de euro metrul liniar. (...) De aceea noi am venit în întâmpinarea cetăţenilor cu propunerea să suportăm noi. Primăria a avut două proiecte de acest gen, şi pe măsură ce primeşte cereri, le strânge pe toate, face proiect, obţine avizele, face licitaţia şi toate acestea durează. În cazul acesta, când racordarea se face gratis, există o diferenţă între 12 şi 18 luni, uneori chiar mai mult, între momentul depunerii cererii şi execuţia în teren. Nu facem după fiecare cerere proiect, aşteptăm să se strângă 40, 50”, a afirmat Alin Nica.

Comuna Dudeştii Noi are peste 3.600 de locuitori.

La rândul său, primarul comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur, aflată lângă Timişoara, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că doar pe 40 la sută din străzi sunt reţele de canalizare.

Primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu (PSD), susţine că măsura interzicerii foselor septice şi a WC-urilor în fundul curţii în localităţile racordate la sistemul de canalizare este una firească, „un semn de civilizaţie”.

Lucia Sucia a declarat că persoanele fizice şi juridice care nu se branşează la canalizare nu vor beneficia de apă potabilă.

„Este o măsură firească şi normală, un semn de civilizaţie până la urmă. De ce investim zeci de milioane de euro în reţele de canalizare dacă locuitorii preferă să nu se branşeze şi să-şi deverseze fosele în rigole? Noi nu vom face la nivelul Primăriei Chinteni nicio listă cu persoanele fizice şi juridice care au acces la reţeaua de canalizare pentru că lucrurile sunt foarte clare: cine nu se branşează la canalizare nu va beneficia de apă potabilă. Nu este firesc ca, în acest secol, să nu te branşezi la reţeaua de canalizare şi nu mai pot tolera situaţiile care au fost, cu fose septice de ultimă generaţie, şi să spui că dai drumul la apă curată în rigolele din faţa casei, dar vara nu poţi să treci din cauza mirosului. Trebuie să intrăm odată în rândul oamenilor civilizaţi”, a spus Suciu.

Potrivit acesteia, la nivelul comunei Chinteni este finalizată reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere şi urmează să fie dată în funcţiune săptămâna viitoare.

Valoarea lucrărilor de canalizare a fost de 15 milioane de lei, reţeaua măsurând 26 de kilometri.

De asemenea, primarul comunei Floreşti, Horea Şulea (PNL), a declarat, la rândul său, că satul reşedinţă de comună şi satul Luna de Susu sunt canalizate în integralitate.

„Măsura de interzicere a foselor septice este bună, şi mă refer la cele neecologice, pentru că cele ecologice se folosesc în toată lumea şi iese o apă conformă. Nu sunt de acord cu decantoare şi WC-urile în fundul curţii, nu faci altceva decât să poluezi pânza de apă freatică”, a subliniat Şulea.

Edilul din Floreşti susţine că racordarea la sistemul de canalizare implică şi o problemă, la nivelul localităţilor mai sărace din mediul rural.

„E bine să ai tot ceea ce înseamnă confort în casă, s-au făcut eforturi de către administraţiile locale să se introducă reţea de canalizare, dar unde oamenii sunt săraci nu au bani pentru branşamente, costurile ridicându-se la 3.000 – 4.000 pe gospodărie. Aici este o problemă”, a explicat Şulea.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a trimis în teritoriu o circulară prin care le cere primarilor să ia măsuri pentru ca toţi locuitorii să se racordeze la reţelele de canalizare, dacă acestea există.

Potrivit MDRAP, circulara privind obigativitatea branşării la canalizare a gospodăriilor, acolo unde există reţea, a fost transmisă cu titlu informativ către unităţile administrativ-teritoriale, în scopul de a le comunica primarilor şi cetăţenilor prevederile europene în domeniu.

Totodată, obiectivul circularei a fost acela de a avea o situaţie clară a gospodăriilor care nu s-au racordat până în prezent la reţelele de canalizare, având în vedere angajamentele pe care România le-a asumat prin Tratatul de Aderare.

Primarii trebuie să întocmească o listă cu persoanele fizice şi juridice care au acces la canalizare, dar nu s-au branşat la acesta, listă care va fi pusă la dispoziţia Gărzii de Mediu, care va aplica amenzi celor care, în termen de trei luni de la un prim avertisment, nu s-au conectat.

MDRAP subliniază că România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement din cauza faptului că nu s-a conformat prevederilor europene, care aveau termen de aplicare 31 decembrie 2018.

Citește și: