Daniela Timofti
517 vizualizări 5 feb 2019

“Am scris fişele pe proiecte, vedem cum ne acceptă. E un proiect foarte mare, trebuie să mergem la Comisia Europeană să le aprobe. Probabil va dura până când demarăm proiectul. Din informaţiile pe care le am este vorba despre cel puţin două-trei luni. (...) O sumă mare. 400.000.000 de euro”, a declarat, marţi, ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu.

Ministrul a subliniat că speră ca începând cu anul viitor proiectul să fie pus în practică.

“Am putea spera (n.r- de anul viitor să fie în şcoli). Noi avem prevăzute toate şcolile pentru toţi copiii din gimnaziu şi liceu, dar rugămintea mea e să avem răbdare pentru că nu se poate totul de-o dată. Nu cred că găsim un producător care să cuprindă 90.000 de table inteligente, câte clase avem, şi un număr important de copii (...) probabil un milion jumătate - milion şi şapte sute de mii”, a adăugat Ecaterina Andronescu.

În decembrie 2018, Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a anunţat că îşi propune ca, din fonduri europene, să amenajeze fiecare clasă cu o tablă inteligentă, iar fiecare profesor să dispună de laptop, precizând că elevii vor avea câte o tabletă.

În anul şcolar 2018-2019 elevii din mai multe localităţi din ţară merg încă la toaletă în fundul curţii, se încălzesc la sobă şi nu au apă potabilă curentă.


Mai multe şcoli din judeţul Alba, majoritatea din Munţii Apuseni, nu au apă curentă şi copiii folosesc, în 2018, WC-ul de tip latrină, iar investiţiile în instituţii de învăţământ nu mai sunt o prioritate pentru multe primării, mai ales că, de la un an la altul, tot mai multe se desfiinţează.

În satul Lumineşti, din comuna Sohodol, spre exemplu, mai învaţă doar cinci elevi. Şcoala nu a primit autorizaţia sanitară de funcţionare deoarece nu are apă curentă, iar din această cauză nu a putut fi construit un grup sanitar în interior. Primarul comunei, Corcheş Sorin Constantin, a declarat, la începutul anului şcolar, că elevii au posibilitatea să se spele pe mâini la un lavoar, apa fiind adusă de la fântâni.

”În rest am mai făcut investiţii, şcoala are geamuri de termopan, exteriorul arată bine, clădirea a fost îngrădită şi s-a pus parchet. Învăţătoarea face naveta pentru a veni la şcoală. Numărul copiilor scade constat, iar alte două instituţii de învăţământ din comună au fost închise din această cauză”, a spus Sorin Constantin Corcheş.

Există şcoli cu deficienţe şi în apropierea municipiului Alba Iulia. Spre exemplu, în satul Ghirbom, şcoala are WC-ul în curte, din lemn, gardurile sunt rupte, iar exteriorul este vizibil degradat.

Din cele 501 de unităţi de învăţământ din Alba, la care se adaugă o şcoală postliceală, şase palate ale copiilor şi un club sportiv, 427 au autorizaţie sanitară de funcţionare emisă de Direcţia de Sănătate Publică. În acestea învaţă sub 2% din numărul total al elevilor şi preşcolarilor din judeţ.
 


Zeci de şcoli din judeţul Galaţi au grupuri sanitare necorespunzătoare şi încălzirea se face cu lemne. Curios e faptul că printre acestea sunt unităţi care au dotări moderne pentru elevi, precum calculatoare, imprimante şi proiectoare de ultimă generaţie.

Astfel, cei 200 de elevi ai Şcolii Gimnaziale din Smârdan, localitate aflată la nouă kilometri distanţă de oraşul Galaţi,  au WC-ul în curte şi sobe de teracotă. 

Tot în comuna Smârdan se află satul Cişmele, iar la şcoala din localitate învaţă 44 de copii. Situaţia unităţii de învăţământ este asemănătoare cu cea din satul vecin: toaleta are gresie, faianţă şi apă curentă, dar se află în curte, iar copiii folosesc un veceu turcesc. Mai mult chiar, reprezentanţii şcolii se laudă cu faptul că toaleta este curată şi are săpun, situarea în fundul curţii reprezentând un mare avantaj pentru copiii care vor să se joace cu zăpadă.


„Copiii parcurg 15 metri de la şcoală până la toaletă, iar principalul avantaj al acestor toalete îl constituie igiena. Avem apă curentă, toalete pot fi întreţinute, există încălzire şi săpun. Iarna, până la toaletă, ei apucă să se mai bată cu zăpadă, se mai joacă puţin, vin uzi în clasă, dar nu asta e important. Contează foarte mult să putem întreţine toaletele, să rămână curate, ei să se poată spăla pe mâini, să aibă încălzire”, a spus directorul adjunct al Şcolii din localitatea Cişmele, Gigliola Dobrin.

Părinţii şi bunicii din comuna Smârdan nu împărtăşesc entuziasmul cadrelor didactice şi spun că toaletele din fundul curţii reprezintă un pericol pentru copii.

„Vara ca vara, dar iarna este mai dificil. Ei sunt micuţi, răcesc foarte repede. Nepoţelul meu nu se duce la toaletă. Face dimineaţa când pleacă de acasă şi mai face când vine de la şcoală. Nu e sănătos”, a spus o localnică.

Asfel de probleme se regăsesc în multe alte şcoli din ţară.


 

Citește și: