Gandul.info
Nelu Barbu
2079 vizualizări 1 feb 2018

Direcţia Naţională Anticorupţie anunţă că pentru majoritatea acuzaţilor din dosarul Microsoft faptele s-au prescris, aşadar, a fost luată decizia clasării acuzaţiilor formulate pe numele acestora. Printre cei care scapă de acuzaţii se numără foştii miniştri Ecaterina Andronescu, Daniel Funeriu, Dan Nica şi Mihai Tănăsescu.

„La data de 08 ianuarie 2018, faţă de ANDRONESCU ECATERINA, ministrul Educaţiei şi Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009; ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 2008-2012, TĂNĂSESCU MIHAI-NICOLAE, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000-2004 şiMIHĂILESCU PETRU ŞERBAN, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, s-a dispus soluţia clasării conform art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de Procedură Penală, întrucât în cazul infracţiunilor reţinute în sarcina lor (constând în iniţierea, avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000- 2004, prin care erau favorizate anumite firme în contextul menţionat mai sus) s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale." se arată în comunicatul DNA

Tot prescripţia este motivul pentru care au fost retrase acuzaţiile şi pentru Dan Nica, Adriana Ţicău şi Alexandru Athanasiu.

„De asemenea, în acest dosar, s-a dispus clasarea cauzei faţă de următorii:

- NICA DAN, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

- ŢICĂU SILVIA ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, iar anterior secretar de stat la acelaşi minister, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă.

- ATHANASIU ALEXANDRU, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece fapta este prescrisă." se menţionează în documentul citat. 

De aseemena, procurorii au renunţat şi la alte acuzaţii pe numele lui Şerban Mihăilescu, întrucât nu au reuşit să adune probe care să susţină acuzaţiile formulate.

„În cazul lui MIHĂILESCU PETRU ŞERBAN s-a mai dispus soluţia clasării faţă de alte fapte, conform art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de Procedură Penală, întrucât în cauză nu au rezultat probe din care să reiasă că, în baza influenţei pe care ar fi avut-o, a asigurat încheierea unui contract de închiriere licenţe IT în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers şi derularea acestuia în bune condiţii. De asemenea nu au existat probe din care să reiasă că suspectul ar fi primit de la aceeaşi societate foloase necuvenite (sume de bani), o parte din ele fiind virate în contul unor societăţi de tip off-shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică", precizează procurorii.

În cazul lui Daniel Funeriu, decizia clasării a fost luată în luna septembrie a anului trecut, pentru că acuzaţiile formulate pe numele său nu se susţin.

„Prin acelaşi rechizitoriu (din 12 septembrie 2017 - n.r.), faţă de FUNERIU PETRU – DANIEL, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012, s-a dispus soluţia clasării, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală („fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”), întrucât semnarea de către acesta a „Notei privind licenţele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”, nu era de natură să producă efecte juridice, aceasta fiind întocmită în „scopul exclusiv al raportării şi al informării cu privire la evoluţia procesului de soluţionare a unor probleme specifice, la stadiul implementării documentelor de politici publice şi/sau a actelor normative”, se arată în comunicatul DNA. 

În ceea ce îi priveşte pe Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, acuzaţi de spălare de bani, aceştia au fost trimişi în judecată, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Reacţia procurorului care a instrumentat dosarul Microsoft

Procurorul de caz, Mihaiela Iorga, spune că nu are ce să îşi reproşeze în legătură cu modul în care a condus ancheta, adăugând că „ar fi trist să clasezi cauza pentru dorinţa de a face rău cuiva"

„Prescripţia trebuie să ştii să o calculezi şi trebuie să stabileşti corect momentul consumării infracţiunii, momentul epuizării infracţiunii. Ce să-mi reproşez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorinţa de a face rău cuiva", a declarat, la solicitarea Mediafax, Mihaiela Iorga.

În comunicatul DNA, remis joi, se arată că, în iulie 2017, Laura Codruţa Kovesi a a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări în legătură cu modul în care procurorul a instrumentat acest caz.

„În legătură cu împrejurarea că faţă de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripţie, dar şi cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul şef al DNA a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat iniţial această cauză (mediatizată prin comunicatul nr 1342/VIII/3 din 26 septembrie 2014), pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârşite abateri disciplinare din cele prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor", mai precizează DNA.

Conflictul Mihaiela Iorga - Laura Codruţa Kovesi

În iulie 2017, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut revocarea Mihaielei Moraru Iorga pentru că „nu a înregistrat un denunţ în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu l-a prezentat spre repartizare procurorului şef al Secţiei din care făcea parte. Neprezentarea denunţului a avut drept consecinţă imposibilitatea aplicării unor dispoziţii procesual penale în raport cu persoane cercetate”. Mai exact, este vorba despre un denunţ pe care procurorul l-ar fi primit prin intermediul aplicaţiei whatsapp, scrie Mediafax.

Procurorul a acuzat-o atunci pe Laura Codruţa Kovesi că a făcut presiuni pentru reţinerea Elenei Udrea, ”chiar şi pentru o noapte”,deşi nu exista aviz pentru arestare din partea Parlamentului şi atunci ”totul era doar un circ mediatic”.

Ulterior revocării, Secţia pentru Procurori a CSM a decis revenirea procurorului Mihaiela Iorga la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău. Însă, în luna septembrie 2017, Mihaiela Iorga şi-a câştigat în instanţă dreptul de a se întoarce la DNA.

 

Citește și: