Marius Fratila
590 vizualizări 24 apr 2012

Un număr de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetăţenia română din 1991 până în 15 august 2011, între timp acestora mai putându-se adăuga alte câteva zeci de mii de noi cetăţeni, potrivit unui studiu lansat luni de Fundaţia Soros.

"226.507 de persoane au redobândit cetăţenia română începând cu 1991 până la 15 august 2011. Între timp, având în vedere ritmurile crescânde de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adăuga încă câteva zeci de mii de noi cetăţeni", a arătat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.

El a arătat că scopul principal al elaborării studiului a fost de a demitiza prejudecăţile formulate la adresa României, conform cărora statul român "ar construi" peste noapte cetăţeni români şi ar introduce "pe uşa din dos" milioane de noi persoane pe piaţa muncii a UE.

Studiul evidenţiază şi "hăţişul instituţional" prin care trebuie să treacă şi în prezent solicitanţii de cetăţenie, precum şi lipsa de transparenţă a instituţiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC), Secţia de Stare Civilă a Primăriei Sectorului 1 şi Evidenţa Populaţiei. Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitanţii de R.Moldova, şi că principalele motive vizate de aceştia sunt de natură economică.

"S-ar putea ajunge până la o cifră de 60-80 de mii de noi cetăţeni anual, cu condiţia ca numărul de solicitanţi să fie cât de cât constant, însumând în medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar că nu există milioane de cetăţeni noi, aşa cum ar aprecia unele instituţii media europene. În comparaţie cu unele state europene precum Franţa sau Marea Britanie, care acordă peste o sută de mii de cetăţenii anual, România s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului", a spus Panainte.

De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a subliniat că procesul de redobândire a cetăţeniei române de către persoanele din ţara sa este unul "absolut firesc şi legal". "Indiferent de motivele care au stat la baza cererii de redobândire a cetăţeniei, este un drept al nostru", a spus Reniţă la conferinţa de lansare a studiului.

La rândul său, secretarul de stat Eugen Tomac de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a afirmat că, dincolo de aprecierile din presa europeană, nu a auzit de vreun şef de stat sau de guvern ori vreun ministru de externe din ţările UE care să îşi exprime această îngrijorare faţă de politica de cetăţenie a României. "Obiectivul nostru este să îi repunem în drepturi pe toţi cei care se simt ataşaţi de statul român", a spus Tomac.

Pe de altă parte, studiul arată că, după modificările operate în 2009, capacitatea administrativă a ANC acoperă cu greu numărul mare de solicitanţi. În Bucureşti există o singură zi de lucru cu publicul, în care solicitanţii de cetăţeni pot depune dosarele, iar la sediul din strada Smârdan se creează cozi imense, de 300-500 de persoane. Procesarea dosarelor durează în medie 10-14 luni, în locul celor 5 prevăzute de lege.

Autorii studiului au elaborat şi o serie de recomandări care vizează eficientizarea procedurii de depunere şi soluţionare a dosarului de redobândire: eliminarea unor acte redundante (caziere avize, declaraţia la notar că solicitantul nu este infractor), sporirea capacităţii administrative şi transparenţei ANC şi a Secţiei de Stare Civilă a Primăriei Sectorului 1, introducerea unui sistem de programare online sau telefonic, o comunicare mai rapidă a ANC cu celelalte instituţii implicate în verificarea dosarelor – SRI, SIE şi MAI.

Totodată, studiul consideră necesară şi elaborarea unei strategii naţionale care să cuprindă politica de cetăţenie, dar şi aspecte legate de migraţie.

Citește și: