Razvan Tupa
123 vizualizări 4 aug 2018

Evenimentul de la Institutul Francez din Capitală a propus publicului un dialog cu coordonatorii proiectului ARCEN şi arhitecţii implicaţi în realizarea Caietelor Catalog Bucureşti.

La un an şi jumătate de la lansarea acţiunii de colectare a zeci de mii de date pentru realizarea primului inventar al tuturor imobilelor construite în zonele istorice ale Bucureştiului, asociaţia ARCEN a lansat portalul catalogbucureşti.info, unde se găsesc informaţiile centralizate privind primele dintre cele 98 de zone construite protejate din Bucureşti şi au fost prezentate ghidurile dedicate fiecăreia dintre cele cinci arii cartografiate deja.

Tânărul arhitect Matei David, implicat în demers, a mărturisit la lansare: "Amploarea acestor date mă duce cu gândul la faptul că, mai mult decât informare, cumva, toţi avem senzaţia că ştim ce se întâmplă, este nevoie de mijloace concrete de acţiune asupra spaţiului construit. Aici cred că are un rol esenţial această captare de informaţii în primul rând pentru autorităţi, pentru cele administrative şi pentru instituţiile care se ocupă de gestionarea patrimoniului. Cred că, pentru ele, în perioada următoare - în paralel cu măsurătorile şi captările, pe care sperăm să le terminăm până în 2020 - să producem aceste instrumente clare în colaborare cu principalii actori care funcţionează, gestionează şi au interese în zonele construite protejate. Aceşti actori, fie ei instituţii publice sau private, chiriaşi sau proprietari, cu toţii trăiesc şi suferă sub condiţia precară a mediului construit”.

Click pe hartă, pentru a vedea clădirile istorice din Bucureşti inventariate de ARCEN.

Harta clădirilor istorice din Bucureşti

Proiectul îşi propune să ofere toate informaţiile necesare despre imobilele din zonele construite protejate ale Capitalei într-un singur loc, pe o platformă interactivă pe care oricine, de la autorităţi la locuitori, să o poată folosi pentru documentarea şi justificarea intervenţiilor arhitecturale şi urbanistice, cât şi pentru îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la patrimoniu.

"În contextul acesta, cred că trebuie foarte clar să găsim modalităţi prin care să dezvoltăm instrumente specifice pentru fiecare zonă în parte. Sunt atât de distincte şi de diferit organizate şi funcţional şi estetic, încât, fără o atenţie personalizată pe fiecare zonă în parte, nu cred că avem cum să păstrăm ceva din ele", spune arhitectul.

Deşi activitatea ARCEN se intersectează cu zone acoperite de Ministerul Culturii şi de primării, reprezentanţii organizaţiei au afirmat că au invitat oficialii la eveniment, dar nu au aflat să fi venit cineva. Din această perspectivă, acţiunea persoanelor private devine esenţială.

"Cred că, în următoare perioadă, împreună cu echipa ARCEN, vom încerca să dezvoltăm o serie de strategii, mi-ar plăcea să alegem o zonă pilot, pe care să reuşim să o gestionăm şi să introducem modele participative care vor studia problema aceasta, care e extrem de amplă şi să căutăm soluţii practice. Asta înseamnă să facem consultări publice, să încurajăm iniţiativele publice în aceste zone, să încurajăm cetăţenii să îşi cunoască atât drepturile, cât şi posibilităţile, pe care nu le ştiu, de a interveni cumva şi de a salva clădirile în care locuiesc, lucrează sau pe care le deţin şi să responsabilizăm mai mult actorii locali privaţi şi, desigur, instituţiile care administrează spaţiul şi oraşul".

Organizatorii au arătat că procesul va continua până în anul 2020, dar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, voluntarii riscând să devină simpli martori ai dispariţiei construcţiilor valoroase din Capitală: "O să avem nişte ani foarte dificili pentru patrimoniul construit. Oricât ne-am grăbi noi, cu toţi banii necesari, vom pierde multe elemente valoroase ale Bucureştiului în perioada asta. Îngrijorarea noastră e generată de faptul că apar tot mai multe ştiri cu acest subiect. Fără informaţie şi fără reacţii clare nu vom reuşi să înduplecăm autorităţile să gestioneze mai bine fondul construit", a explicat tânărul arhitect.

 

Citește și: