188 vizualizări 29 mai 2019

În contextul etapei decizionale legislative, din Camera Deputaţilor, în care se află proiectul Legii Turismului, Grupul de Lucru pe Turism al CDR observă următoarele:

1.Legea Turismului este în dezbateri de peste 14 ani. Multe state europene nu au o lege a turismului, iar aceasta nu ar fi necesară în România decât dacă ar rezolva o serie de probleme grave, cu care se confruntă domeniul şi ar emana o viziune şi o strategie coerentă pentru următorii 20 de ani

2.Problemele grave din turism, în acest moment, sunt legate de: promovarea României ca destinaţie turistică, forţa de muncă, educaţia şi pregătirea profesională în domeniu; debirocratizare şi simplificare. Legea menţionată nu vine pe aceste teme cu o viziune sau o strategie şi nici măcar cu soluţii punctuale coerente.

3. Un alt rol al acestei legi ar fi sa centralizeze toate reglementările domeniului. Deşi, autorităţile au avut acest scop, legea trecută de Guvern nu rezolvă nici măcar această problemă.

4. Cea mai stringentă temă este cea legată de promovarea României ca destinaţie turistică. Grupul de Lucru pe Turism al CDR a prezentat, atât Guvernului, cât şi Parlamentului, un document de poziţie critică faţă de soluţia prevăzută în forma actuală a legii, cu privire la Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD). De asemenea, alături de alte 17 asociaţii profesionale şi patronale din România, a propus o soluţie funcţională privind parteneriatul public-privat, atât la nivel local, dar şi la nivel regional (judeţean) şi, mai ales, naţional, luând în considerare modele existente în UE. Forma actuală a Legii Turismului ignoră aceste propuneri şi statuează un mod de lucru în parteneriat doar la nivel local, impropriu şi nefuncţional. Considerăm că la baza actualei legi nu a existat un studiu de impact, iar din dialogul existent cu mediul de afaceri nu au fost preluate propunerile de substanţă, venite din industrie.

5. De asemenea, reiterăm reglementarea incompletă sau insuficientă a unor concepte, faţă de necesităţi. Construcţia OMD trebuie să genereze adaptarea altor acte normative la conceptul OMD. De exemplu, Codul Fiscal trebuie adaptat la viziunea de OMD. E nevoie, totodată, de clarificarea şi legiferarea statutului platformelor de booking online, prin cadrul pentru camere de închiriat şi cazările în regim de economie circulară şi atragerea acestora în OMD locală / judeţeană.

De asemenea, GL Turism CDR reiterează necesitatea modificării anumitor prevederi ce reglementează tratamentul fiscal al bacşişului în domeniul HORECA din România, de către Ministerul Finanţelor Publice.

MFP a renunţat la aplicarea reglementărilor privind bacşişul pentru că:

1. Măsura a fost adoptată de MFP în contextul controalelor ANAF. Intenţia nu a fost să reglementeze impozitarea bacşişului, ci să găsească o soluţie privind banii nefiscalizaţi, găsiţi în casele de marcat.

2. Operatorii economici erau obligaţi să emită bonuri fiscale pentru bacşiş în condiţiile în care reglementările nu au reuşit să acopere toate situaţiile posibile întâlnite în diferite domenii de activitate (livrarea la domiciliu, taximetria, cazarea în unităţi hoteliere ş.a.)

3. S-a introdus în definiţia bacşişului şi „restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”, ceea ce a făcut dificilă aplicarea prevederilor în zona comerţului cu amănuntul.

Totodată, GL Turism CDR trage, din nou, un semnal de alarmă privind criza forţei de muncă din România şi a nevoii mediului de afaceri de a înlesni întreg procesul de angajare a lucrătorilor extra-comunitari. E nevoie ca acest proces să fie facilitat începând din etapa depunerii dosarului pentru avizul de angajare a lucrătorului, a obţinerii vizei şi permisului de şedere de către acesta şi până la contractarea lucrătorului de către angajator. GL Turism CDR a iniţiat demersurile de centralizare a procesului complet şi solicită tuturor instituţiilor implicate (Ministerele: Muncii; Afacerilor Externe; Afacerilor Interne; Educaţiei; Finanţelor Publice şi Economiei) un dialog interministerial pe temă.

În concluzie, Grupul de Lucru pe Turism al CDR solicită retragerea de către Ministrul Turismului sau modificarea substanţială a formei propuse a Legii Turismului, în Parlament, constatând lipsa unei soluţii relevante pentru viitorul turismului românesc în forma curentă a Legii.

GL Turism pune la dispoziţie expertiza mediului de afaceri şi a membrilor săi, pe lângă lista de propuneri de modificare anexată, reiterând invitaţia la dialog cu reprezentanţi ai Ministerului de resort, după 6 luni fără răspuns.

CDR reprezintă o iniţiativă privată şi neafiliată politic, ce reuneşte cele mai importante asociaţii de afaceri, precum Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Consiliul Investitorilor Străini, Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL), camere bilaterale de comerţ, precum Camera de Comerţ Americană (AmCham), Camera de Comerţ Germană, Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România (CCIFER), Camera de Comerţ Britanică – Română, Camera de Comerţ Olandeză - Română şi, cu rol de observator, ambasadele statelor din Uniunea Europeană, cât şi cele ale unor state non-UE, precum Elveţia, Canada, SUA şi Japonia.

Citește și: