Aurelia Alexa - Mediafax
772 vizualizări 29 apr 2015

Adulţi care şi-au petrecut copilăria în orfelinatele comuniste s-au reunit într-o asociaţie şi cer înfiinţarea unei comisii parlamentare sau prezidenţiale care să investigheze, la fel ca în cazul deţinuţilor şi torţionarilor, abuzurile la care au fost supuşi în casele de copii.

Mai multe persoane care în perioada regimului comunist şi-au petrecut copilăria în orfelinate s-au reunit în Asociaţia Adulţilor din Casele de Copii - Federeii, propunându-şi astfel să creeze o reţea a celor care au copilărit în fostele orfelinate, să devină parteneri ai autorităţilor care fac politici privind protecţia copilului şi să încurajeze constituirea unei comisii parlamentare sau prezidenţiale care să investigheze abuzurile la care au fost supuşi copiii instituţionalizaţi în perioada comunistă.

Numele asociaţiei, "Federeii", reprezintă de fapt numele de batjocură care li se dădea copiilor atunci când ajungeau în orfelinate.

Mirela Oprea, secretar general ChildPact şi membru de onoare al Asociaţiei Federeii, a declarat, marţi, la lansarea asociaţiei, că o astfel de structură era necesară din mai multe motive, unul fiind faptul că încă există o traumă în societate.

"Investigăm situaţia foştilor deţinuţi şi a torţionarilor, dar nu am început să vorbim despre cei care au bătut copiii în orfelinate şi nici nu i-am căutat pe cei pe care i-am ajutat să fie ce sunt astăzi", a afirmat Mirela Oprea.

Ea a mai spus că un alt motiv pentru care era nevoie de apariţia unei astfel de organizaţii este faptul că societatea civilă din România s-a maturizat, dar şi faptul că generaţia de copii care a trăit în ofrelinate în perioada comunistă a ajuns la maturitate şi ar trebui să fie în mod obligatoriu partenerul celor care vor să facă ceva în protecţia copilului.

"Nu ştim câţi adulţi de astăzi au această experienţă din copilărie. Ştim că sunt mulţi, dar ei nu au voce în societate", a arătat Mirela Oprea.

Ea a mai spus că obiectivele asociaţiei sunt de a construi o reţea a tuturor celor care au avut această experienţă în copilărie şi de a-i ajuta să devină o voce activă în sistemul de protecţie a copilului.

"Vrem să încurajăm constituirea unei comisii parlamentare sau prezidenţiale care să investigheze toate aceste abuzuri. De asemenea, ne dorim să fim sprijin pentru cei care se confruntă încă cu sechelele trecutului. Dorim să le oferim servicii care să-i ajute la reconstrucţia identităţii, nu în ultimul rând oferim o schimbare a percepţiei în legătură cu instituţionalizarea", a mai spus membrul de onoare al Asociaţei Federeii.

Preşedintele asociaţiei, Daniel Rucăreanu, a explicat că ideea acestui proiect i-a venit încă din 2013, când a început să caute oameni care au trecut printr-o experienţă similară cu a sa. Rucăreanu a spus că cei mai mulţi dintre adulţii instituţionalizaţi în copilărie au rămas prizonieri ai timpului petrecut acolo.

Vicepreşedintele asociaţiei, actorul Costel Caşcaval, a subliniat, la rândul său, că România a vorbit destul de mult în ultima perioadă despre deţinuţii politici care erau maturi şi ştiau în principiu de ce au ajuns în acea situaţie, dar nimeni nu vorbeşte despre copiii de 4-5 ani care nu ştiau unde intrau atunci când ajungeau în orfelinat şi nici cum să se apere.

Actorul şi-a amintit că în perioada comunistă toate cazurile de furt sau tâlhării pe care miliţia din acea perioadă nu reuşea să le rezolve erau puse pe seama copiilor instituţionalizaţi care reuşeau să fugă din casele de copii şi erau prinşi în alte judeţe, ulterior aceştia fiind scoşi în careu cu cătuşe la mâini şi pedepsiţi în faţa celorlalţi copii.

Despre traumele instituţionalizării a povestit şi secretarul general al asociaţiei Vişinel Bălan, precizând că şi acum îşi aminteşte de loviturile pe care le lua în palme pentru că nu reuşea să numere până la 10, dar şi de învăţătoarea Celina, din cauza căreia a sărit de la etaj şi a fugit din orfelinat după ce a fost bătut, iar în aceeaşi seară a fost violat în gară, atunci când încerca să fugă.

Iniţiatorii acestui proiect au spus că doresc să facă şi un muzeu al caselor de copii din perioada comunistă, în care să prezinte fotografii, documente, dosare ale copiilor şi orice reuşesc să găsească din perioada respectivă. În primă fază, muzeul va fi virtual, "cazat pe site-ul asociaţiei", iar directorul executiv al Fundaţiei SERA România, Bogdan Simion, una dintre cele mai vechi organizaţii active în domeniul protecţiei copilului, a precizat că va pune la dispoziţia asociaţiei Federeii toată arhiva foto şi video care cuprinde mii de dovezi din perioada respectivă.

Membrii Asociaţiei adulţilor din casele de copii spun că nici în acest moment nu se cunoaşte cu exactitate numărul persoanelor care şi-au petrecut copilăria sau o parte din ea în instituţiile de protecţie a copilului.

"În ciuda investiţiilor masive în reforma sistemului de protecţie a copilului, niciun guvern post-comunist nu a realizat o cercetare în acest sens, dar se poate estima că acest număr este de ordinul a câtorva sute de mii. (...) În anul 1989, în România, existau circa 100.000 de copii în aşa-zisele case de copii. Mulţi dintre noi făceau parte dintre aceşti copii care trăiau în condiţii atât de mizere, încât au făcut obiectul a sute de reportaje internaţionale", se arată într-un manifest al Federeilor.

Aceştia mai spun că efectele instituţionalizării sunt devastatoare şi pe termen lung, arătând că mulţi dintre ei s-au confruntat cu situaţii umilitoare şi cu discriminare în timpul şi la finalul instituţionalizării.

"În timpul instituţionalizării noi nu am fost învăţaţi care sunt regulile sociale de bază, ceea ce a făcut ca la ieşirea din instituţie mulţi dintre noi să nu-şi poată asigura un trai decent, să nu poată găsi un serviciu şi o locuinţă, să trebuiască să recurgă la acte reprobabile pentru a-şi asigura traiul zilnic. În sistemul carceral românesc, adulţii cu experienţa instituţionalizării sunt suprareprezentaţi. Mulţi dintre noi se tem să le spună prietenilor şi propriilor copii despre faptul că au fost instituţionalizaţi. Mulţi încă îşi caută familiile de care au fost despărţiţi sau se luptă zi de zi cu urmările abuzului emoţional, fizic şi chiar sexual pe care l-au trăit în instituţii", se arată în manifestul asociaţiei.

Reprezentanţii organizaţiei au precizat că poate deveni membru al Federilor orice persoană care poate demonstra experienţa instituţionalizării chiar şi pentru o singură zi. De asemenea, prietenii, familiile şi alte persoane asociate Federeilor pot deveni membri observatori în asociaţie.

Aceştia au precizat că asociaţii similare mai există în Marea Britanie, Australia, Kenya, Statele Unite şi au arătat că România poate deveni un model pentru regiunea în care se află, acesta putând fi urmat de ţări precum Republica Moldova, Serbia, Albania, Armenia sau Georgia.

Citește și: