Ramona LOZNIANU
18801 vizualizări 2 dec 2013

Averea regelui Mihai I a fost evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital, după ce cu un an în urmă, valoarea acesteia se situa la 75-80 de milioane de euro. Reprezentanţii Casei Regale nu confirmă însă această cifre, precizând că nu există nicio expertiză în acest sens până acum. În plus, specialiştii în domeniu susţin că orice evaluare nu poate fi decât una aproximativă în condiţiile în care, în cazul Castelui Peleş, de exemplu, este vorba de o clădire de patrimoniu.

"Nu am văzut nicio expertiză (a averii Casei Regale –n.r.) până acum. Nu a fost cazul. Nu există o evaluare a averii”, a declarat pentru gândul avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu.

În prezent, Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.

De ce nu poate fi estimată valoarea averii Regelui

Orice estimare a averii Regelui Mihai I nu poate fi decât una aproximativă, în condiţiile în care, de exemplu, Domeniul Regal Sinaia are valoare de patrimoniu şi nu se supune „preţului pieţei”. Atunci când avocaţii Casei Regale au purtat discuţii cu Guvernul României în vederea renunţării la drepturile asupra domeniului Peleş, suma propusă a fost de 30 de milioane de euro. Cele două părţi nu au ajuns însă la o înţelegere, discuţiile fiind întrerupte înainte de debutul crizei economice.

O altă valoare estimativă a Peleşului vehiculată, care pare a fi mult mai aproape de realitate, a fost de 150 de milioane de euro, în condiţiile în care Castelul Bran a fost estimat la 140 de milioane de dolari. 

Averea confiscată a Casei Regale a României

În 1948, toate bunurile Casei Regale a României au fost confiscate şi trecute prin decret în proprietatea statului. Este vorba despre şase castele (Castelul Curtea de Argeş, Castelul Săvârşin, Castelul Bran, Castelul Mediaşul Aurit, Castelul Peleş, Castelul Măneşti), cinci palate (Palatul "Cetatea de nisip", Palatul Elisabeta, Palatul din Calea Victoriei, Palatul Cotroceni, Palatul Snagov), plus Cazarma din Curtea Palatului din Calea Victoriei, peste 15.000 ha de teren agricol, peste 137.000 ha de teren forestier, sute de vile, imobile, corpuri de clădiri urbane şi rurale, case de vânătoare şi cabane. 

Potrivit avocatului Casei Regale, Adrian Vasiliu, în acest moment nu mai există nicio revendicare din partea Casei Regale. Acesta a precizat pentru gândul că au fost revendicate doar proprietăţile care i-au aparţinut Regelui Mihai, şi nu şi cele ale Coroanei.

„Nu mai există nicio revendicare din partea Casei Regale. Există mici discuţii pe diferenţe de suprafeţe (pentru proprietăţiile redobândite –n.r.), dar sunt neimportante”, a spus Vasiliu. 

Prinţul Paul de România îşi poate revendica averea

La începutul lui 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recunoscut o decizie luată de un tribunal din Lisabona, în 1955, prin care tatăl prinţului Paul de România, Mircea Grigore Lambrino, era recunoscut ca fiu legitim al regelui Carol al II-lea şi, implicit, ca frate vitreg al regelui Mihai.

După această decizie, Prinţul Paul poate revendica cel puţin patrimoniul care i-a aparţinut bunicului său, Carol al II-lea, în România.

Acesta susţine că potrivit Codului Napoleonic, averea Casei Regale ar trebui împărţită în trei: câte 37,5 procente revin Regelui Mihai şi Prinţului Carol Mircea Grigore, tatăl prinţului Paul, iar restul de 25%, Elenei Lupescu, soţia lui Carol al II-lea. Paul şi-a asigurat această ultimă cotă cumpărând-o de la moştenitorul Elenei Lupescu, astfel că acum poate pretinde peste 60% din avere.  

Avocatul Casei Regale declara că Prinţul Paul nu poate reclama cele două proprietăţi care îi aparţin Regelui Mihai şi care au fost deja retrocedate. Este vorba de Domeniul Săvârşin, cumpărat de Regele Mihai în 1943, şi de Domeniul Sinaia, lăsat de Regele Ferdinand direct regelui. De asemenea, acesta nu poate cere nici bunuri care au aparţinut Casei Regale, pentru că nici Mircea Grigore Lambrino, nici prinţul Paul nu au fost vreodată primiţi în această structură monarhică.

Proprietăţile lui Carol al II-lea

  • ferma Băneasa, judeţul Ilfov: 28,43 hectare teren agricol
  • moşia Mănăstirea, judeţul Ilfov: 3.165,87 hectare teren agricol
  • moşia Mănăstirea, judeţul Ilfov: 596,20 hectare de pădure
  • Scroviştea, judeţul Ilfov: 16,38 hectare teren agricol
  • ferma Snagov, judeţul Ilfov: 29,50 hectare teren agricol (inclusiv vie şi livadă)
  • domeniul Broşteni, judeţul Neamţ: 39.885,38 hectare de pădure
  • Palatul Snagov, compus din 1 corp cu 25 camere, inclusiv parcul şi bazinul din faţa castelului
  • Palatul de la Scroviştea, compus din patru corpuri, cu un total de 210 camere
  • Castelul Mediaşul Aurit, judeţul Satu Mare, compus din 1 corp (complet dărâmat).
  • Castelul Lăpuşna, judeţul Mureş, 6 corpuri cu un total de 23 de camere.
  • casa de vînătoare de la Lăpuşna: un corp cu un total de 40 camere, inclusiv parcul de 4 hectare.
  • comuna Scroviştea, Ilfov: 7 corpuri de clădiri rurale cu un total de 43 de camere.

Ce a revendicat Paul de România

Prinţul Paul a făcut mai multe revendicări, în baza legii 10/2001, către Regia Autonomă de Administrare a Patrimoniului de Stat (RA-APPS), pentru imobile din centrul Bucureştiului care au aparţinut familiei regale, dar şi pentru domeniul Peleş de la Sinaia, însă statul l-a refuzat.

• sediul PDL din Aleea Modrogan nr. 1, teren şi construcţie (zona Aviatorilor)
• sediul Clubului Sportiv Steaua Bucureşti, Aleea Alexandru nr. 1 (zona Aviatorilor)
• 506 metri pătraţi din terenul de pe Calea Dorobanţilor nr. 191, actualmente curtea TVR.
• teren şi vilă din strada I.L. Caragiale nr. 32 (zona Piaţa Romană, actualmente restaurantul Villa Rodizio).
• imobile din strada Jianu, bloc 6, două parcele de 448 mp şi 488 mp.
• domeniul Peleş.

Citește și: