Andrei Luca POPESCU
21864 vizualizări 1 iul 2015

În ultimul an şi jumătate, o adevărată academie a infractorilor a început să se dezvolte în penitenciarele din România. Elita deţinuţilor scrie cărţi pe bandă rulantă, folosindu-se de prevederile legale care spun că o „lucrare ştiinţifică”, scrisă sub coordonarea unui cadru didactic universitar şi publicat la o editură acreditată la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi Învăţământului Superior (CNCSIS), valorează 30 de zile de închisoare scăzute din pedeapsă.

Cifrele obţinute de gândul de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) arată că fenomenul capătă amploare de la an la an, astfel că dacă în 2012 erau publicate 7 „lucrări ştiinţifice” de către deţinuţii din România, în perioada 2012-2014 s-a ajuns la 97 de lucrări. În perioada ianuarie 2014 – iunie 2015, deţinuţii din România au publicat sau vor să publice 174 de lucrări detectate de gândul, pe baza datelor obţinute de la ANP, plus alte 24 de titluri pe care nu le-am putut găsi la vreo editură, însă care au fost notificate de deţinuţi la penitenciarele lor. În total, deci, 198 de lucrări într-un an şi 4 luni.

În articolul de mâine, gândul va arăta cum se scriu unele dintre aceste „lucrări ştiinţifice”, aşa cum ne-a povestit directorul unei edituri des frecventate de puşcăriaşii care vor să îşi publice cărţile: de cele mai multe ori, e vorba de „însăilări” care sunt completate în afara gratiilor de alte persoane, iar profesorii care îşi dau girul asupra lor sunt fie cunoştiinţe ale infractorilor, fie sunt plătiţi special pentru asta.

„Scriitorii” din închisori nu sunt tocmai infractori comuni: parlamentari, funcţionari publici, primari, magistraţi, oameni de afaceri, cadre militare, medici, bancheri sau jurnalişti. Mulţi sunt nume cunoscute: Adrian Năstase, Dan Voiculescu, George Becali, Nicolae Mischie, lotul oamenilor de fotbal din dosarul „Transferurilor”, fostul şef al Loteriei Române Nicolae Cristea, primarii Antonie Solomon şi Sorin Apostu, foştii parlamentari Dan Păsat, Sorin Roşca Stănescu, Zsolt Nagy, magistraţi precum procurorii Max Bălăşescu, Gabriela Ghiţă sau judecătorul Dumitru Rebegea, oamenii de afaceri Cornel Penescu, Ştefan Rădulescu, Ioan Niculae sau Bogdan Popovici.

Alături de ei, de gulerele albe ale infractorilor, sunt şi cazurile exotice de „scriitori”. Violatorul Dragoş Virgiliu Oprea a scris nu mai puţin de 4 cărţi de finanţe, criminalul Aurel Enea, poreclit „Măcelarul din Petroşani”, a scris despre „Evoluţie versus creaţie” – o serie de panseuri despre Dumnezeu şi viaţă. Constănţeanul Nicu Caracotă, implicat într-un caz de furt de motorină, a scris un ghid gastronomic, fiind şi proprietar de restaurant. Cântăreţul Lupşa Realini, de la „Gaz pe foc”, a scris două lucrări de medicină dentară cât şi-a ispăşit pedeapsa pentru complicitate la trafic de influenţă, iar traficantul de droguri Octavian Arhip, din dosarul „Cocaina săracilor” a scris două cărţi despre turism. Doi proxeneţi – Tibor Polgar şi Andrei Staicovici, din dosarul de pedofilie al fostului prezentator OTV Doru Iuga, au scris despre reinserţia socială a puşcăriaşilor, respectiv despre aerul condiţionat. Poliţistul Laurenţiu Bălan din lotul permiselor de la Argeş a scris două cărţi despre automobile.

Campionii lor, al „scriitorilor” din închisori care îşi câştigă zilele de libertate cu fiecare coală scrisă, sunt însă doi: fostul deputat PSD Nicolae Vasilescu, poreclit „nea Jack” sau „nea Geacă”, şi omul de afaceri Dinel Staicu.

„Nea Jack” a scris nu mai puţin de 9 cărţi (dintre care 5 sunt caracterizate drept „studii documentare”) în doar un an de detenţie şi a schimbat chiar şi penitenciarul, după ce i s-au respins primele cereri de liberare condiţionată. El va ieşi din închisoare în iulie, dacă decizia ultimei instanţe se menţine. A stat în spatele gratiilor un an şi jumătate din cei doi câţi a primit, pentru trafic de influenţă, după ce a cerut împreună cu complicii săi exorbitantul comision de 40% din contracte publice ale unor primării din judeţul Constanţa.

Dinel Staicu a scris 7 cărţi în perioada analizată de gândul. Este un scriitor prolific, la două-trei luni publică o carte, iar dacă ar fi ca penitenciarul să ţină cont de toate cărţile sale, Dinel şi-ar ispăşi pedeapsa cât ai clipi din ochi. În 2014, Dinel Staicu a primit 5 ani de închisoare pentru că a mituit o judecătoare, să-l scape de pedeapsa din dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor.

Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti: „Există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ”

Deşi apetitul scriitoricesc al deţinuţilor respectă legea, iar instanţele de judecată nu au nicio obligaţie să ţină cont de opera lor „ştiinţifică” din spatele gratiilor atunci când iau decizia liberării condiţionate, există o mare problemă: cine stabileşte caracterul ştiinţific al acestor scrieri şi cine certifică faptul că autorii lor sunt chiar deţinuţii? Nu există un control veridic al calităţii „ştiinţifice” a acestor lucrări, iar practica arată că în unele cazuri lucrările pot fi suspectate că au alţi autori – vezi cazul Gheorghe Copos, acuzat de plagiat de un fost masterand la istorie.

În cazul lui Copos, care a scris 5 cărţi în doar un an de detenţie, fiind eliberat condiţionat la începutul lunii aprilie, după ce a executat mai puţin de o treime din pedeapsă, Universitatea din Bucureşti desfăşoară o anchetă de plagiat, după ce un fost masterand la Istorie, Cătălin Parfene, l-a acuzat pe acesta că i-a copiat lucrarea de masterat cu tema „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI” şi a publicat o carte din închisoare.

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor arată, la articolul 96, că pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată sau invenţie brevetată, se consideră 30 de zile executate din pedeapsă. Prin lucrări ştiinţifice, se înţelege lucrări publicate în reviste recunoscute de CNCSIS, la edituri recunoscute de CNCSIS sau comunicări ştiinţifice susţinute la o conferinţă naţională sau internaţională şi publicate în analele acestora, conform unui răspuns al ANP pentru gândul.

„Subliniem că Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate  nu au competenţa legală de a se pronunţa cu privire la caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate şi publicate de către deţinuţi”, se arată în răspunsul respectiv.

De altfel, din comisia de liberare condiţionată formată la nivelul fiecărui penitenciar, nu face parte nicio persoană calificată să decidă aşa ceva, ea fiind compusă din judecătorul de supraveghere a privării de libertate (preşedintele comisiei), directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii, directorul adjunct pentru educaţie şi un consilier de probaţiune.

Responsabilitatea faţă de „caracterul ştiinţific” al lucrării o poartă cadrul didactic universitar, profesor sau conferenţiar specializat în domeniul abordat de lucrarea respectivă, care trebuie să depună o hârtie semnată la penitenciar, prin care atestă că a coordonat lucrarea unui deţinut şi că aceasta îndeplineşte rigorile ştiinţifice. Acest cadru didactic trebuie crezut însă pe cuvânt, neexistând niciun alt filtru de control. De altfel, profesorii coordonatori ai lucrărilor deţinuţilor sunt ţinuţi la secret, numele lor făcând parte din dosarele personale ale deţinuţilor, deci neputând fi aflate de public decât dacă şi când scrierile deţinuţilor sunt publicate (se practică tiraje mici, de câteva zeci de exemplare, care sunt cumpărate integral de deţinuţi).

Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti consideră că acest sistem este viciat, conducând la o „decizie arbitrară” în ce priveşte liberarea condiţionată a deţinuţilor.

„Comisia de etică a constatat (…) că există o imperfecţiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deţinuţilor care realizează şi publică lucrări ştiinţifice în regim de detenţie. Faptul că girul unui profesor universitar, dar şi că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialişti să decidă că lucrarea publicată are caracter ştiinţific, măreşte arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanţială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul ştiinţific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist şi cu instrumente mai rafinate”, a arătat Comisia de Etică din Universitatea Bucureşti, într-un comunicat de presă, cu ocazia anunţului că va înfiinţa o comisie de anchetă formată din specialişti, în cazul cărţii fostului deţinut Gheorghe Copos, acuzat de plagiat.

Cine sunt cei 73 de „oameni de ştiinţă” din puşcăriile României

Gândul vă prezintă mai jos cine sunt deţinuţii, unii dintre ei liberaţi condiţionat între timp, care au scris lucrări ştiinţifice în perioada 2014 – iunie 2015, în ordinea numărului de cărţi scrise. Numele lor au fost aflate de gândul pe baza titlurilor lucrărilor furnizate de ANP, în număr de 157. Un număr de 24 dintre aceste lucrări nu au putut fi găsite în sursele publice existente, însă gândul a descoperit în plus mai multe lucrări care nu se aflau pe lista furnizată de ANP. Facem precizarea că nu este obligatoriu ca aceste cărţi să fi fost scrise toate în vederea folosirii la liberarea condiţionată, însă ele au fost scrise în perioada de detenţie mai sus menţionată.

1. Nicolae Vasilescu, zis „nea Jack”, deputat: 9 cărţi

Fost deputat PSD ales în Dolj, Vasilescu se afla la al treilea mandat de deputat când a fost arestat. Inginer constructor, provenind din Partidul România Mare, Vasilescu a studiat şi Dreptul, la Universitatea Bioterra. În decembrie 2013, el a fost condamnat definitiv pentru trafic de influenţă, la 2 ani de închisoare. Procurorii DNA l-au acuzat că a cerut 2 milioane de lei de la un om de afaceri, pentru a interveni la primării din judeţul Constanţa pentru a-i debloca plăţile pentru contracte publice. Poreclit „nea Jack” sau „nea Geacă”, conform portalului instanţelor de judecată, Vasilescu s-a dovedit un om încrezător în puterea sa: comisionul cerut de el reprezenta 40% din suma totală a contractelor – 5 milioane de lei.

În puşcărie, „nea Jack” a fost coleg de celulă cu fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, un „scriitor” prolific şi el. De altfel, colegul de dosar al fostului deputat, cântăreţul Lupşa Realini de la formaţia „Gaz pe foc”, a recurs şi el la metoda publicatului din puşcărie, pentru a-şi scurta pedeapsa.

Nicolae Vasilescu a publicat în perioada 2014-2015, când se afla în puşcărie, nu mai puţin de 9 cărţi, toate la aceeaşi editură – Editura Sitech, din Craiova, locul preferat al multor deţinuţi publicişti: „Alegerile europarlamentare – constituirea dimensiunii parlamentare a sistemului instituţional al Uniunii Europene” (2014), „Etica parlamentară – conflicte de interese, incompatibilităţi şi ineligibilităţi, imunităţi şi privilegii” (2014), „România şi China – fotografia de azi a unei vechi şi frumoase prietenii” (2014), „Votul în Europa – modalităţi de exercitare a dreptului la vot” (2014), „Antagonisme politice – opoziţia politică, conflicte şi fenomene politice, deciziile cu suport „intelligence”” (2014), „Disciplina electorală – autorităţi electorale şi modele de reglementare în statele membre ale UE” (2014), „Finanţarea partidelor politice – practica europeană în domeniul finanţării partidelor şi campaniilor electorale” (2014), „Funcţionarul public european – spaţiul administraţiei locale europene şi modele ale funcţiei publice” (2014), „Referendumul european – instrumentul democraţiei participative a cetăţenilor” (2014).

La fix un an de la încarcerare, Vasilescu a primit undă verde pentru liberarea condiţionată, de la Comisia Penitenciarului Pelendava (Craiova), unde era închis. Din pedeapsa totală, comisia l-a scutit de 125 de zile de închisoare (mai mult de 4 luni), „ca urmare a muncii prestate”, condamnatul participând de asemenea „la programele şi activităţile educative, manifestând interes pentru acestea”, arată motivarea Judecătoriei Craiova, care i-a respins cererea de liberare, consultată de gândul.

Magistraţii craioveni au considerat însă că nu reies „dovezi temeinice de îndreptare” a condamnatului Vasilescu, astfel că au decis ca „nea Jack” să mai stea în închisoare, dat fiind şi faptul că „este în executarea unei pedepse pentru săvârşirea unor infracţiuni de mare risc pentru societate, respectiv o infracţiune de corupţie, săvârşită dintr-o poziţie importantă în aparatul legislativ”. Judecătorii au decis ca liberarea condiţionată a lui Nicolae Vasilescu să fie discutată din nou la Comisia de la penitenciar, după data de 1 iunie 2015.

Cărţile scrise de „nea Jack” în puşcărie nu l-au ajutat nici la instanţa superioară, la Tribunalul Dolj, unde Vasilescu a contestat decizia Judecătoriei Craiova. Tribunalul Dolj a ţinut seama de cele 4 „lucrări ştiinţifice” şi de cele 5 „volume de studii documentare” scrise de „nea Jack” în puşcărie, însă a dat dreptate primei instanţe.

Vasilescu nu s-a lăsat. S-a mutat la alt penitenciar, schimbând în acest fel şi instanţa unde putea cere liberarea condiţionată. Din Penitenciarul Găeşti, judeţul Dâmboviţa, „nea Jack” a cerut din nou liberarea, în aprilie 2015, la Judecătoria Găeşti. Nici aici nu a avut noroc din prima, pentru că magistraţii i-au respins iar cererea, observând că instanţele de la Craiova au fixat ca termen de rediscutare a liberării sale condiţionate data de 1 iunie 2015. S-a considerat deci că solicitarea lui „nea Jack” este prematură.

Pe 2 iunie, Vasilescu a sesizat din nou instanţa de la Găeşti, care i-a aprobat cererea pe 5 iunie. Fostul deputat mai are de aşteptat însă până pe 9 iulie, pentru o decizie definitivă.

2. Dinel Staicu, om de afaceri: 7 cărţi

Omul de afaceri care a condus SIF Oltenia şi a patronat Universitatea Craiova şi-a schimbat numele din Staicu în Nuţu şi a dispărut din ţară după ce a fost condamnat la 7 ani de închisoare în 2011, pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor printr-un credit fraudulos de 5 milioane de euro. A fost prins în Ungaria, la Mako. Un complet din care a făcut parte şi judecătoarea Veronica Cârstoiu a decis însă să desfiinţeze această sentinţă, admiţând recursul în anulare al lui Dinel Staicu, astfel că omul de afaceri a scăpat atunci pe moment de puşcărie.

Nu pentru mult timp, căci în 2013 DNA l-a trimis în judecată pe Dinel şi pe judecătoarea Cârstoiu, pentru că acesta a mituit-o cu 630.000 de euro, pentru a obţine sentinţa salvatoare. În 2014, Dinel Staicu a primit 5 ani de închisoare pentru dare de mită.

De când se află în închisoare, Dinel Staicu scrie, publicând până acum 7 cărţi la editura craioveană Sitech: „Reforma bancară şi fiscală” (2014), „Creditul social fiscalizat, factor mobilizator de relansare a economiei de piaţă” (2014), „Concept atipic şi inedit sub impactul globalizării economice” (2014), „Raportul de cauzalitate între creditare şi criza economico-financiară” (2015), „Piaţa de capital fiscalizat” (2015), „Foreign Policy” (2015), „Ascensiunea şi prăbuşirea băncilor în contextul globalizării” (2015).

3. George Becali, om de afaceri: 5 cărţi

Fostul finanţator al echipei Steaua Bucureşti, omul de afaceri din Pipera şi-a publicat toate cărţile scrise în detenţie la Editura Saeculum I.O., din Bucureşti. Una dintre ele, o colecţie de fotografii şi memorii de la Muntele Athos, se găseşte şi la vânzare, cu un preţ care ajunge şi la 40 de lei.

Gigi Becali a avut de executat o pedeapsă de 3 ani şi şase luni, după ce a fost condamnat, în 20 mai 2013, la trei ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării şi a primit ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” (banii plătiţi de Becali, 1,7 milioane euro, către jucătorii Universităţii Cluj, pentru a câştiga meciul cu CFR Cluj, care ar fi câştigat campionatul dacă bătea în acel meci) şi în dosarul sechestrării hoţilor care i-au furat maşina. Becali a stat în închisoare aproape 2 ani, fiind liberat condiţionat în aprilie 2015.

Cele 5 cărţi ale lui Becali: „Becali şi Steaua” (2014, 272 de pagini), „Becali şi politica. Începuturile” (2014, 500 de exemplare, 176 de pagini), „Muntele Athos, patria ortodoxiei” (2014, 175 de pagini), „Becali. Parlamentul Europei şi Parlamentul României” (2015, 500 de exemplare, 206 pagini)”, „Iubirea milostivă şi mântuitoare” (2014).

În 2015, Becali reeditează „Muntele Athos, patria ortodoxiei”, la Schitul românesc Prodromul, de la muntele Athos din Grecia.

4. Ioan Berghezan, procuror: 5 cărţi

Foto: turnulsfatului.ro

Berghezan a fost procuror al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia şi a condus Parchetul Tribunalului Sibiu. În 2012, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. El a luat 40.000 de euro mită de la un om de afaceri braşovean, Matei Marian Nicolae, primind banii într-o benzinărie. Suma iniţială cerută drept mită a fost de 50.000 de euro. Afaceristul dorea ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara, într-un dosar în care era anchetat.

Procurorul Berghezan a publicat 5 cărţi în 2014, toate la Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu: „Procesul managerial juridic din România în contextul european şi internaţional al autorităţii judiciare”, „Managementul resurselor umane în cadrul sistemului judiciar”, „Managementul comunicării”, „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, „Delincvenţa juvenilă”.

Lui Berghezan i s-a respins cererea de liberare condiţionată în decembrie 2014, însă în iunie 2015 fostul procuror a fost liberat condiţionat, prin decizia Tribunalului Hunedoara.

5. Gheorghe Copos, om de afaceri: 5 cărţi

Fondatorul Ana Group şi fostul patron al clubului Rapid Bucureşti, Copos a fost liberat condiţionat după ce a executat mai puţin de o treime din pedeapsă, adică un an şi două luni de închisoare. Copos a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare în Dosarul Transferurilor şi la 4 ani în Dosarul Loteria. În primul dintre dosare, în care a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie 2014, George Copos a fost găsit vinovat de implicarea în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. În al doilea dosar, Copos era acuzat că a făcut afaceri ilegale cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului român de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa închiriere a acestora către Compania Naţională Loteria Română.

În închisoare, Copos a scris 5 cărţi, pentru care au girat trei profesori universitari – Stelian Brezeanu de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, Marin Andreica de la ASE şi Romulus Andreica de la Academia Comercială din Satu Mare, instituţie de învăţământ a Fundaţiei cu acelaşi nume, condusă de Marin Andreica.

Este vorba despre: „Tăşnadul medieval”, Editura Niculescu (2014, 110 pagini, prefaţă de Stelian Brezeanu), „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, Editura Niculescu (2014, 119 pagini, prefaţă de Stelian Brezeanu), „Franciză vs management în industria hotelieră”, Editura Niculescu, (2014, 119 pagini, prefaţă de Marin Andreica), „Turismul - vector de interculturalitate”, Editura Niculescu (2014, 119 pagini, prefaţă de Romulus Andreica), „Turismul european durabil şi provocările lui”, Meteor Press (2014, 144 pagini, postfaţă de Marin Andreica).

6. Nicolae Cristea, fost director al Loteriei Române: 5 cărţi

Fostul şef al Loteriei Române şi colegul de dosar al lui Gheorghe Copos, Cristea este cel care a girat pentru afacerile lui Copos cu Loteria. El a fost acuzat că l-a ajutat pe Copos semnând pentru afacerea cu cele 38 de spaţii comerciale pe care acesta le-a vândut către Loterie. Cristea a mai semnat şi o sponsorizare de 800.000 de dolari către Rapid, echipa unde Copos era acţionar, precum şi un panou publicitar la stadionul Giuleşti, contra 175.000 dolari pe an, timp de 5 ani, preţ supraevaluat. În 2014, a fost condamnat la 4 ani de închisoare, în dosarul „Loteria”, alături de Copos.

Cristea a publicat sau se pregăteşte să publice 5 cărţi în 2015. Cu una a dat greş, publicând-o la o editură neacreditată CNCSIS (care deci nu contează la liberarea condiţionată) – Rawex Coms, aşa că acum o publică din nou, la Editura Sedcom Libris din Iaşi, sub girul unui lector universitar de la ASE, Vladimir Aurelian Enăchescu.

Cărţile lui Cristea: „Lumea loteriilor – retrospectiva loteriilor europene şi mondiale”, Meteor Press (2015), „Politici comerciale strategice în ţările dezvoltate”, Meteor Press (2015), „Istoria loteriei în România”, Meteor Press (2015), „Politici comerciale strategice în ţările dezvoltate”, Meteor Press (2015), „Particularităţile tranzacţiilor transfrontaliere”, Rawex Coms apoi Sedcom Libris, (2015).

7. Ştefan Rădulescu, om de afaceri: 5 cărţi

Fostul partener de afaceri al lui Gelu Tofan, Rădulescu a fost condamnat, apoi achitat pentru delapidarea firmei Tofan Trans a lui Tofan. Rădulescu a fost acuzat de Tofan şi că a pus la cale o bătaie primită de Tofan în 2005, cu ranga în plină stradă, însă a fost achitat. Pentru bătaie a fost condamnat doar o altă persoană, care a murit în mod suspect în penitenciar, conform lui Gelu Tofan. În 2012, Rădulescu a fost condamnat în alt dosar, pentru delapidarea fabricii de mobilă Mobins, primind 5 ani de închisoare.

De când stă în închisoare, Ştefan Rădulescu a scris sau se pregăteşte să publice: „Multiculturalitatea în turism – studiu de caz America”, Editura CD Press (2014), „Arbitrajul electronic”, Editura Nouă (2014), „Securitatea naţională în era globalizării”, Editura Nouă (2015), „China şi Japonia în economia mondială”, Editura Nouă (2015), „Eficienţa politicii fiscale a SUA şi UE în combaterea efectelor crizei economice”, Editura Nouă, 2015.

8. Dan Voiculescu, om de afaceri: 5 cărţi

Profesor doctor în economie şi autor de cărţi şi înainte de a fi condamnat la închisoare, fondatorul grupului media Antena şi al Partidului Conservator scrie masiv din detenţie. El a fost condamnat la 10 ani de închisoare în 2014, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, fiind acuzat de spălare de bani în urma căreia s-a produs un prejudiciu de 60 de milioane de euro statului.

În detenţie, Voiculescu a scris sau se pregăteşte să publice: „Dezvoltare economică durabilă”, Editura Monitorul Oficial (2014, prefaţă de profesor Ovidiu Rujan, ASE), „Economia românescă – realităţi şi perspective de dezvoltare”, Editura Bibliotheca, Târgovişte (2015, prefaţă de Ilie Şerbănescu), „Omenirea, încotro?”,  Editura Niculescu (2014, prefaţă de Corina Voiculescu, fiica sa), „Investiţiile străine directe – vector al dezvoltării economice”, Editura Niculescu, (2015), „A patra cale”, Editura Bibliotheca, Târgovişte, (2015).

9. Gheorghe Mencinicopschi, doctor biolog: 4 cărţi

Profesor universitar doctor în biologie, Mencinicopschi a fost directorul Institutului de Cercetări Alimentare. În 2014, a fost condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul lui Dan Voiculescu privind privatizarea ICA, pentru complicitate la infracţiunea de stabilire a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a institutului, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri.

Autor al mai multor cărţi despre alimentaţie, „Menci” a scris în închisoare patru cărţi, publicate la Editura Medicală: „Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiovasculare” (2015), „Cerealele glutenice şi boala celiacă sau Când grâul poate să ne îmbolnăvească” (2015), „Carenţe nutriţionale şi bolile cronice” (2015), „Bolile informaţionale – patogeneză genetico-epigenică” (2015).

10. Cornel Penescu, om de afaceri: 4 cărţi

Fostul patron al echipei FC Argeş, patronul lanţului de magazine PIC, controlează şi Argeş TV prin fiul său. Penescu a fost condamnat în 7 dosare penale şi stă închis din 2013, primind pedeapsa cea mai grea, de 5 ani de închisoare. Dosarele lui Penescu cuprind o şpagă dată arbitrilor din Liga I, corupţie cu fonduri europene în dosarul Zeus al fostului preşedinte al CJ Argeş, Constantin Nicolescu (PSD) şi mita dată primarului Craiovei Antonie Solomon.

Cărţile lui Penescu, scrise în detenţie, acoperă domeniul jurnalismului şi sunt publicate la Editura Sitech din Craiova: „Managementul mass-media. Şedinţa de redacţie în presa locală” (2014), „Comunicarea în spaţiul public - Relaţia dintre jurnalişti şi specialiştii în relaţii publice” (2015), „Presa online din Argeş - paşi timizi către o presă a viitorului” (2015), „Jurnalismul de investigaţie şi particularităţile sale în presa locală românească” (2015).

11. Dragoş Virgiliu Oprea, condamnat pentru viol: 4 cărţi

Condamnat pentru viol, în 2013, la 7 ani de închisoare. Conform Cancan, Oprea şi-a violat fosta iubită într-un apartament din Bucureşti şi a forţat-o să pozeze în ipostaze porno, ameninţând-o că va publica pozele. La fel ar fi procedat şi cu a doua victimă, unei a treia fete instanţa neadmiţându-i plângerea de viol, pentru că a înregistrat-o prea târziu. Prima instanţă l-a pus pe Oprea să plătească celor două fete despăgubiri totale de 476.000 de lei, însă Tribunalul Bucureşti a redus drastic despăgubirile: o fată a primit 6.000 de lei, iar cealaltă 5.500 de lei.

Cărţile lui Oprea, publicate la Editura Sitech din Craiova: „Evaziunea fiscală în România” (2014), „Impactul auditului intern asupra activităţii economico-financiare în sectorul public” (2014), „Analiza indicatorilor gestiunii financiare” (2015), „Studiu privind evoluţia veniturilor bugetului de stat al României” (2014).

12. Constantin Tiberiu (Tibi) Pătru, jurnalist: 4 cărţi

Fost ziarist din Craiova şi patron de publicaţie, Tibi Pătru a fost condamnat la 5 ani de închisoare în 2013, pentru înşelăciune, fals şi spălare de bani, în cazul unei achiziţii fictive de echipamente tipografice. El fusese trimis în judecată din 2006. Înainte să fie condamnat, Pătru a mai scris 3 cărţi.

A scris sau se pregăteşte să publice 4 cărţi, toate la Editura Sitech din Craiova: „Povestea presei”, (2014), „Politici şi influenţe în arealul oltenesc – studiu de personalitate al politicianului istoriei recente” (2014), „Evoluţie tehnologică şi involuţie deontologică în televiziune – studiu introductiv în comunicarea vizuală a ultimului sfert de veac” (2015), „A patra putere şi impactul ei asupra democraţiei din România postdecembristă – ultimii boemi” (2015).

13. Gheorghe (Gică) Popescu, fotbalist, om de afaceri: 4 cărţi

Fostul căpitan al Naţionalei de fotbal a României a scris 4 cărţi în închisoare, toate despre sport şi fotbal. În 2014, a fost condamnat la 3 ani şi o lună de închisoare, în Dosarul Transferurilor, pentru spălare de bani şi evaziune fiscală, el lucrând pentru firma de impresariat a fraţilor Becali, condamnaţi şi ei în acelaşi dosar. Ancheta a vizat efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

Cărţile lui Gică Popescu au fost publicate la Editura Fundaţia Scrisul Românesc din Craiova: „Fotbal pentru viitori fotbalişti profesionişti” (2014), „Consideraţii privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel şcolar” (2014), „Personalitatea sportivului” (2014), „Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară” (2014).

14. Dumitru Rebegea, judecător: 4 cărţi

Fost şef al secţiei Penale a Tribunalului Prahova, judecătorul Rebegea a fost condamnat în 2013 la 5 ani şi 6 luni de închisoare, pentru luare de mită şi favorizarea infractorului. Procurorii DNA l-au acuzat că a luat mai multe şpăgi prin intermediul iubitei sale, avocată, care îl alinta „Marinuş de Pluş”, conform stenogramelor din dosar, citate de EVZ. Rebegea a luat şpagă 25.000 de euro să-l scoată din arest preventiv pe interlopul ploieştean „Austrianu”, conform DNA, precum şi 20.000 de euro de la liderul clanului Ghenosu, pentru a-l lăsa în libertate, conform motivării instanţei, citate de EVZ.

Cărţile judecătorului Rebegea au fost sau sunt în curs de publicare la Editura Bibliotheca din Târgovişte: „Acţiunea civilă în procesul penal” (2014), „Judecătorul de supraveghere a privării de libertate” (2015), „Măsurile preventive în procesul penal” (2015), „Revizuirea în dreptul procesual penal român” (2015).

15. Remus Virgil Baciu, vicepreşedinte ANRP: 4 cărţi

Fost vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi avocat, Remus Baciu a fost condamnat în 2014 la 5 ani de închisoare, pentru trafic de influenţă, după ce a fost prins luând mită aproape 100.000 de euro, în flagrant, pentru urgentarea restituirii unui imobil. Baciu, 37 de ani, este doctor în ştiinţe juridice, absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti. Baciu a lucrat de-a lungul timpului atât cu administraţia PSD, cât şi cu PNL şi PDL: a fost consilier personal al ministrului Sănătăţii Daniela Bartoş, consilier la cancelaria premierului Adrian Năstase, apoi a devenit secretar de stat pentru aplicarea legilor despăgubirilor, în guvernele Năstase şi Tăriceanu. În 2005 a fost numit de Tăriceanu vicepreşedinte la ANRP, funcţie pe care a ocupat-o până în 2014, lucrând deci şi sub guvernul PDL.

Cărţile lui Baciu: „Dreptul afacerilor: teste-grilă şi speţe: partea generală” (Editura Universul Juridic, 2014), „O perspectivă juridică asupra datoriilor suverane” (Editura Sitech, 2015), „INCOTERMS 2010 Drepturile şi obligaţiile părţilor” (Editura Universul Juridic, 2015), „Dreptul şi noile provocări globale” (Editura Sitech, 2015).

16. Dan Păsat, deputat: 3 cărţi

Fost deputat PDL de Giurgiu, Păsat a fost condamnat la 3 ani de închisoare în 2013, pentru şantaj şi corupţie. El a făcut presiuni fizice şi psihice asupra reprezentanţilor unor firme şi asupra unor primari, pentru a ceda lucrări publice către firma controlată de el, Prod Invest. Păsat a obţinut foloase necuvenite de 1,8 milioane de lei, conform DNA.

Cărţile lui Păsat, scrise în detenţie: „Aspecte teoretice şi de practică judiciară privind infracţiunile de corupţie” (Editura BREN, Bucureşti, 2014), „Criminalitatea informatică” (Editura Sitech, Craiova, 2014), „Corupţia ca fenomen şi înfăptuirea justiţiei” (Editura Sitech, Craiova, 2015).

Pe 19 iunie 2015, lui Dan Păsat i-a fost admisă cererea de liberare condiţionată din Penitenciarul Găeşti, urmând ca sentinţa definitivă să fie dată de Judecătoria Găeşti pe 23 iulie.

17. Maximilian Bălăşescu, procuror: 3 cărţi

Fost procuror la Parchetul Tribunalului Ilfov, Max Bălăşescu a fost condamnat în 2013 la 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Alte două persoane care intermediau şpaga au fost prinse de procurorii DNA cu 100.000 de euro, pentru Bălăşescu. Şpaga urma să fie primită în ancheta vrăjitoarelor Vanessa şi Melissa, care o păcăliseră pe Oana Zăvoranu. ANI l-a acuzat de asemenea pe Bălăşescu că nu poate justifica 37.000 de euro din avere.

Cărţile fostului procuror Bălăşescu, scrise în detenţie şi publicate la Editura Hamangiu din Bucureşti: „Criminalitatea organizată sau pluralitatea constituită de infractori în reglementarea legislaţiei penale anterioare şi a Noului Cod penal” (2014), „Reabilitarea – Cauza care înlătură consecinţele condamnării în reglementarea noului Cod penal” (2015), „Liberarea condiţionată în reglementarea noului Cod penal şi a Legii nr. 254/2013” (2015).

În martie 2015, Bălăşescu a fost liberat condiţionat prin decizia Tribunalului Ilfov.

18. Sorin Roşca Stănescu, senator şi jurnalist: 3 cărţi

Fostul patron al ziarului Ziua şi fost senator PNL, SRS a fost condamnat în 2014 la 2 ani şi 4 luni de închisoare, în dosarul Rompetrol-Patriciu, privind manipularea pieţei de bursă, pentru utilizarea de informaţii privilegiate pe bursă şi pentru constituire de grup infracţional organizat. În prima zi de listare la bursă a Rompetrol, SRS a beneficiat de informaţii privilegiate privind acţiunile Rompetrol, de la Dinu Patriciu.

Fostul ziarist şi-a publicat cărţile din închisoare la Editura BREN din Bucureşti: „Analiza vieţii politice din România 2014-2015” (2015), „Un sfert de secol de presă postcomunistă” (2015), „Criza financiară a presei scrise în România” (2015).

În mai 2015, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a aprobat liberarea condiţionată a lui Sorin Roşca Stănescu din Penitenciarul Jilava, decizia fiind menţinută definitiv de Tribunalul Ilfov, pe 25 iunie. Avocaţii lui SRS au invocat cele trei „lucrări ştiinţifice” în faţa judecătorului, pentru a demonstra reabilitarea fostului jurnalist.

19. Antonie Solomon, primar, senator PP-DD: 3 cărţi

Fostul primar al Craiovei din partea PDL, apoi senator PP-DD, Antonie Solomon a fost condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare, pentru luare de mită. El a luat 50.000 de euro de la Cornel Penescu, patronul argeşean al lanţului de magazine PIC.

În detenţie, Solomon şi-a publicat cărţile la Editura Sitech din Craiova: „Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a secolului XX (2014), „Principii europene în administraţia publică” (2014), „Politica comercială a României ca ţară membră a Uniunii Europene (2014).

La ieşirea din închisoare, în decembrie 2014, când a fost liberat condiţionat, Antonie Solomon a declarat ironic că a scris două cărţi în detenţie: „Un scorpion în lumea viperelor” şi „Primăria – dragostea şi pacostea vieţii mele”.

20. Sorin Apostu, primar: 3 cărţi

Fostul primar PDL al Clujului a fost condamnat definitiv în 2014, la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită. Procurorii DNA arătau că Sorin Apostu a obţinut mită sau foloase necuvenite de 545.717 lei, echivalentul a 127.052 de euro. Potrivit DNA, banii proveneau de la reprezentanţii unor firme care aveau contracte cu primăria Cluj-Napoca sau cu regii aflate în subordinea Consiliului local Cluj-Napoca. În activităţile de corupţie ale lui Apostu a fost implicată şi soţia sa, Monica Apostu, avocat la Cluj, banii de mită fiind primiţi prin intermediul biroului ei de avocatură, sub formă de contracte fictive de consultanţă.

Absolvent de medicină veterinară la Bucureşti şi doctor în „tehnologia şi expertiza alimentelor”, Apostu era profesor universitar de microbiologia produselor alimentare, boli transmisibile prin alimente la om şi managementul siguranţei alimentare, înainte de a intra în puşcărie, când de altfel a şi scris trei cărţi.

Cărţile sale scrise în detenţie şi apărute la Editura Risoprint din Cluj: „Controlul calităţii cărnii şi produselor din carne” (2014), „Controlul calităţii peştelui, batracienilor şi a fructelor de mare” (2015), „Norme de igienă în unităţile de alimentaţie” (2015).

21. Bogdan Popovici, om de afaceri: 3 cărţi

Om de afaceri care controla firmele prin care s-au încasat banii strânşi în concursul-paravan „Trofeul Calităţii”, folosiţi ulterior la finanţare campaniei electorale a lui Adrian Năstase. Popovici, un apropiat al fostului premier şi membru al CFSN, conform DNA, a plimbat banii prin firmele sale, printre care Media On şi Forum Invest, pentru a le pierde urma. Prejudiciul total în acest dosar, în care a fost condamnat şi Adrian Năstase, s-a ridicat la aproape 70 de miliarde de lei vechi. Popovici a fost condamnat în 2012 la 6 ani de închisoare pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, spălare de bani şi fals în înscrisuri, toate în formă continuată.

În închisoare, Popovici a publicat sau a anunţat că publică trei cărţi, toate la Editura Sitech din Craiova: „Viziune 2020: oportunităţi de business în ţările Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) – apă, hrană, securitate alimentară” (2015), „Dubai 2020 – excepţionalismul pieţei imobiliare, model şi motor de dezvoltare” (2015), „2025 – organizarea evenimentelor economice – modele” (2015).

22. Eugen Brădean, director la Hidroelectrica: 3 cărţi

Membru în Directoratul Hidroelectrica şi director de trading, Brădean a fost condamnat în 2014 la 3 ani de închisoare pentru complicitate la luare şi dare de mită. Procurorii DNA arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în luna octombrie Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţătorul în cauză, Remus Vulpescu), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj. Promisiunea de mită s-a făcut prin intermediul lui Eugen Brădean, el urmând să şi avizeze contractul respectiv.

Cărţile scrise de Brădean în închisoare, publicate la Editura Sitech, Craiova: „Vectorii economici ai României în următorul deceniu” (2014), „Vectorii economici ai României în următorii 20 de ani” (2014), „Rolul instituţiilor financiare în stabilitatea economică a unei ţări” (2015).

În iunie 2015, Judecătoria Găeşti i-a aprobat liberarea condiţionată din Penitenciarul Găeşti lui Brădean, o decizie definitivă urmând să fie luată pe 30 iulie.

23. Marius Bogdan Diaconescu, judecător: 3 cărţi

Fost judecător la Tribunalul Dolj, Diaconescu a fost condamnat în 2014 la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită. El a primit 15.000 de euro şpagă de la trei persoane judecate pentru înşelăciune, pentru a le aplica pedepse mai blânde şi a le judeca în stare de libertate. Judecătorul le-a scăzut pedepsele de la 5 la 4 ani de închisoare.

Cărţile judecătorului, publicate la Editura Sitech din Craiova, după ce iniţial una a fost publicată şi la Editura Hoffman din Caracal, care nu este acreditată CNCSIS, deci nu este luată în considerare la liberarea condiţionată: „Amnistia şi graţierea în dreptul penal românesc” (2014), „Dreptul la apărare şi mijloacele de probă în procesul penal” (2015), „Participanţii în procesul penal” (2014).

24. Adrian Ienea, medic: 3 cărţi

Medic din Braşov, angajat la Casa de Pensii Sibiu, la biroul de expertiză medicală, Ienea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare în 2014, pentru luare de mită. Ienea ar fi luat şpagă între 50 şi 300 de lei de la peste 150 de persoane, conform procurorilor citaţi de presa locală. În final, instanţa a decis să-i confişte lui Ienea doar „600 lei, 300 euro, o pungă de cafea şi o ciocolată”.

Cărţile scrise de medic, apărute la Editura Etna din Bucureşti: „Totul despre concedii medicale şi alte indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate” (2014), „ECG redusă la esenţă” (2014), „Elemente de demografie şi sănătate publică” (2015).

În mai 2015 Judecătoria Deva i-a aprobat liberarea condiţionată.

25. Valerian Nica, director Parcul Industrial Ploieşti: 3 cărţi

Valerian Nica, fost Sfârloagă, a fost condamnat în 2011 la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, după ce în perioada 2004 – 2005 a vândut în mod ilegal către o societate comercială din Ploieşti un teren cu suprafaţa de 28,6 hectare, la un preţ subevaluat, prejudiciind parcul industrial cu 1.980.000 de euro. Terenul a fost cumpărat pe 17 martie 2005, iar a doua zi, pe 18 martie 2005, o parte din terenul respectiv a fost vândut altei firme la un preţ mult mai mare. Afacerea a atras atenţia Curţii de Conturi, care a sesizat DNA în acest caz. Ar fi vorba de firma Baumaister, conform presei locale.

Cât a stat în închisoare, doar în 2014 a scris trei cărţi: „Monografia oraşului Câmpina” (Editura Mega, Cluj, 2014), „Trovanţii, între mit şi realitate” (Editura Estfalia, Bucureşti, 2014), „Comunicarea în instituţiile publice – metode moderne şi strategii” (Editura Estfalia, Bucureşti, 2014).

Nica a fost liberat condiţionat în ianuarie 2015.

26. Gilio Roza, om de afaceri: 3 cărţi

Omul de afaceri face parte din grupul Loteria, alături de Copos şi Nicolae Cristea, scriitori prolifici şi ei, din spatele gratiilor. Fost director economic la Ana Electronic şi vicepreşedinte al CA al Ana Group, firmele controlate de Copos, Gilio Roza a fost şi el condamnat în 2014 la 4 ani de închisoare în acest dosar. El a ajutat firmele lui Gheorghe Copos în contractele cu Loteria Română, prin care s-au închiriat cele 38 de spaţii de la Copos.

Cărţile sale, publicate din închisoare la Editura Meteor Press din Bucureşti: „Promovarea produselor şi serviciilor bancare şi politica de distribuţie a acestora” (2015), „Controverse actuale privind tratamentul fiscal al fuziunii prin absorbţie” (2015), „Metode şi indicatori de bază în analiza financiară” (2015).

27. Florentin Scaleţchi, activist: 3 cărţi

Preşedinte al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), Scaleţchi a fost condamnat la 6 ani de închisoare în 2013, pentru luare de mită. El a luat 24.000 de dolari pentru a influenţa magistraţi de la ICCJ. Fost căpitan de navă pe vremea lui Ceauşescu, a vrut să fugă cu un mineralier din ţară şi a fost condamnat la moarte, însă a scăpat doar cu puşcărie, executând aproape 5 ani înainte de 1989.

În detenţie, în perioada monitorizată de gândul, Scaleţchi a scris trei cărţi publicate la Editura BREN din Bucureşti: „Protecţia juridică a drepturilor omului” (2014), „Societatea civilă din România (2014), „Jertfele uitării” (2014).

Anterior, în 2013, Scaleţchi a mai scris 2 cărţi, tot din puşcărie.

Scaleţchi a fost eliberat din Penitenciarul Găeşti, în septembrie 2014, după doar un an şi jumătate de detenţie, după ce s-a judecat îndelung pentru a i se recunoaşte şi scădea din pedeapsă timpul petrecut în închisoare înainte de 1989.

28. Ştefan Cătălin Bănică, poliţist: 3 cărţi

Fost ofiţer de poliţie judiciară la IPJ Dolj, Serviciul de Investigare a Fraudelor, Bănică a fost condamnat în 2014 la 3 ani şi 4 luni, pentru luare de mită, trafic de influenţă şi fals. El a luat şpagă 1.000 de euro de la un grec care avea o afacere cu „păcănele” în Craiova, apoi a luat 1.000 de lei lunar de la alţi doi afacerişti care aveau „păcănele”, timp de trei ani, între 2006 şi 2008, conform DNA. Poliţistul Bănică nu s-a limitat la a lua mită, ci şi-a instalat propriile „păcănele” aduse din Italia în incintele unor firme din Slatina, Craiova şi Drobeta Turnu Severin, câştigând 12.000 lei pe lună, conform DNA. Totalul foloaselor necuvenite constatate de procurori se ridică la 170.000 de lei.

În închisoare, Bănică a publicat trei cărţi la Editura Sitech din Craiova: „Contractul administrativ” (2015), „Procedura încheierii şi executării contractelor administrative” (2015), „Contenciosul administrativ” (2015).

29. Adrian Năstase, prim-ministru: 2 cărţi

Fostul prim-ministru este un scriitor consacrat, atât în libertate cât şi în închisoare, de unde a mai scris atunci când a executat pedeapsa primită în dosarul „Trofeul Calităţii”. În perioada monitorizată de gândul, 2014-2015, Adrian Năstase a stat în puşcărie 9 luni, după ce a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru şantaj şi luare de mită, în dosarul „Zambaccian”. Judecătorii i-au aplicat un spor de pedeapsă de 6 luni şi i-au contopit pedepsele din cele două dosare, astfel că fostul premier a putut părăsi închisoarea relativ repede în raport cu pedeapsa primită, în august 2014.

În dosarul „Zambaccian”, soţia sa Dana Năstase a primit 3 ani cu suspendare. Adrian Năstase a fost acuzat de procurorii DNA în acest caz că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, a primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

Lucrările scrise de Năstase cât a stat în puşcărie în 2014: „Cele două Românii” (Editura Niculescu, 2014, prefaţă de Bogdan Teodorescu, consultant PSD), „Imunitatea parlamentară în România şi în Europa” (articol de opinie publicat în Revista Română de Drept European nr. 2/2014, în luna august 2014. Directorul acestei publicaţii acreditate CNCSIS este Andrei Popescu, judecător la Tribunalul Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg, fost secretar de stat la Ministerul Integrării Europene pe vremea lui Năstase şi director în Consiliul Legislativ).

30. Nicolae Mischie, fost baron PSD: 2 cărţi

Fost preşedinte PSD al Consiliului Judeţean Gorj, fostul „baron” Mischie a fost condamnat în 2013 la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-a cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie din judeţ. Mocanu s-a autodenunţat în 2004. Mischie mai avea o condamnare pentru o armă adusă în ţară din Elveţia, fără să o declare la vamă.

Nicolae Mischie a scris două cărţi în închisoare, publicate la Editura Academia Brâncuşi din Târgu Jiu. Una este prefaţată de profesorul doctor în geografie Marin Cârciumaru, de la Universitatea Valahia din Târgovişte: „Construcţia europeană şi creştinătatea” (2014, prefaţă de Cârciumaru, care conduce doctorate în istorie) şi „Godineşti – file de istorie (monografie)” (2014).

În iunie 2014, Nicolae Mischie a fost liberat condiţionat.

CITEŞTE AICI CINE SUNT CEILALŢI 43 DE CONDAMNAŢI CARE AU SCRIS CĂRŢI DIN SPATELE GRATIILOR.

Citește și: