Vasile Măgrădean
9738 vizualizări 7 apr 2017



Emil Boc a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că decizia a avut la bază propunerea formulată de o comisie de experţi de la Facultatea de Istorie a UBB.

”Pentru a găsi o soluţie la problema indicatoarelor de la intrările în Cluj-Napoca m-am adresat UBB şi am cerut un punct de vedere privind modul de rezolvare care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică şi europeană a oraşului. Experţii de la Facultatea de Istorie - Ovidiu Ghitta, Mihai Bărbulescu şi Radu Ardevan, propun pentru intrările în oraş indicatoare multilingve cu denumirile în română, maghiară şi germană – Cluj-Napoca, Kolozsvar, Klausenburg, la care se adaugă o inscripţie în latină cu prima denumire de la ridicarea la rang de municipiu, probabil în anul 124 d. Hr - Municipiul Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138) - care să reflecte dimensiunea istorică din antichitate până în prezent. Aceste denumiri vor fi amplasate pe panouri stardard prevăzute de lege pentru intrările în localităţi şi vom începe demersurile pentru amplasarea acestora”, a spus Boc.

Potrivit acestuia, odată decizia luată, se sting şi conflictele juridice din acest caz după ce Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-napoca în luna februarie să amplaseze indicatoare şi în limba maghiară, astfel că municipalitatea nu va depune recurs.

”Primul oraş declarat oficial municipiu pe teritoriul de astăzi al României a fost Clujul. Soluţia găsită este validată ştiinţific şi istoric, este una care uneşte, nu dezbină, am obligaţia să respect trecutul, dar şi să îndrept comunitatea spre viitor, este o soluţie europeană care să consolideze statutul de oraş multilingv, tolerant, paşnic, civilizat. Clujul este un model al artei de a trăi împreună”, a mai spus Emil Boc.

Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, declarase atunci, corespondentului MEDIAFAX, că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian.

Citește și: