275 vizualizări 8 iul 2019

"Dacă Opoziţia nu ar fi contestat noua Lege a Pensiilor la CCR, aceasta ar fi fost, deja, demult publicată în Monitorul Oficial. Contestaţia doar ne-a întârziat şi a redus perioada de recalculare a celor aproape 5 milioane de pensii din România. Acum, că legea a fost promulgată, vom demara procedurile pentru achiziţia programului informatic necesar recalculării şi, în paralel, vom face o analiză pentru a vedea ce personal poate fi detaşat din alte instituţii pentru efectuarea recalculărilor şi dacă şi câţi oameni trebuie angajaţi. Evident că datele problemei s-au schimbat din cauza acestei întârzieri cauzate de Opoziţie", a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Muncii, Marius Budăi.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul public de pensii.

Legea prevede o creştere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, începând cu 1 septembrie 2019 şi încheind cu 1 septembrie 2021.

Astfel, valorile punctului de pensie sunt următoarele:
a) la data de 1 septembrie 2019 - 1.265 lei;
b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.775 lei;
c) la data de 1 septembrie 2021 - 1.875 lei.

Mai mulţi lideri ai Opoziţiei au declarat, însă, că legea nu este sustenabilă şi că în următorii ani Guvernul va avea o problemă în acoperirea majorărilor.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Stagiul complet de cotizare, care cuprinde şi
perioadele asimilate, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Potrivit prevederilor proiectului, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare şi care au născut 3 copii şi i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază, la cerere, de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare. La reducerea prevăzută se adaugă câte un an în plus începând cu al patrulea copil. Reducerea vârstei de pensionare se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Totodată, pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata. În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi, potrivit documentului.

Potrivit expunerii de motive a documentului, proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei.

Citește și: