Toate acestea nu sunt  tocmai lucrurile pe care şi le imaginase Pasha atunci când a planificat călătoria din Siria spre o Europa liberă şi sigură. Poticnindu-se în întuneric la un moment dat, nici Pasha şi niciunul dintre prietenii lui nu a îndrăznit să aprindă focul pentru a  lumina sau să aprindă o laternă care să-i ajute să găsească drumul spre a merge mai departe.

„Am început să mergem, să mergem prin pădure”, a spus Yilmaz Pasha. „Am văzut cerbi şi un bărbat îmbrăcat în nişte haine ciudate şi cu un ciocan în mână. Eram nervoşi, era aşa o junglă, era deosebit de periculos pentru noi”, a povestit bărbatul pentru CNN.

Pasha nu fusese niciodată în Europa înainte. E un activist sirian, vânat atât de regim, cât şi de ISIS. Fugise în Turcia în urmă cu doi ani, după care petrecuse şase luni planificându-şi călătoria spre Europa, folosind paginile de Facebook dedicate migranţilor sirieni.

Sursa grafic: Itinerariul lui Yilmaz Pasha

Acum el şi prietenii lui s-au rătăcit într-o pădure situată la graniţa dintre Serbia şi Ungaria. Totul părea aşa de simplu când a căutat online şi a văzut rutele. „Dacă aveţi nevoie de ceva, puteţi merge pe aceste grupuri de Facebook , unde sunt numere de telefon ale contrabandiştilor, hoteluri care sunt prietenoase cu sirienii, aplicaţii, poveşti ale oamenilor care au făcut călătoria asta”, a explicat Pasha.

Din Turcia, pe mare spre Grecia

Ca şi în cazul altora, odiseea lui Yilmaz Pasha a început pe o plajă din Turcia, de unde insulele greceşti  abia se vedeau din apele strălucitoare ale Mării Egee.

Cele două bărci din cauciuc negru au fost umflate pe plajă înainte ca sirienii să se îmbarce şi să le care pe malul apei.

Pentru călătoria în Grecia fiecare le-a plătit traficanţilor câte 900 de dolari. „Când se uită la tine traficanţii văd bani, nu o fiinţă umană”. Au pus un motor bărcii şi au întrebat cine vrea să fie căpitanul. S-a oferit un prieten al lui Pasha. „Contrabandiştii ne-au zis „ştiţi să conduceţi bicicleta sau motocicleta, e la fel, e uşor”. „Când a pornit motorul”, spune sirianul, „barca a luat-o în dreapta, apoi în stânga, era înfricoşător”. 55 de oameni erau în barca lui, nu purtau veste de salvare, unii nu ştiau să înoate, dar se agăţau cu disperare de inelele gonflabile ale ambarcaţiunii. 

O oră mai târziu, au ajuns în insula grecească Lesbos, unde i-au întâmpinat nişte oameni drăguţi - după cum îşi aduce aminte Pasha, oameni care le-au dat sandvişuri, mere şi apă. Apoi, refugiaţii au mers la poliţie, unde au fost înregistraţi şi au obţinut actele de şedere în Grecia timp de şase luni. Dar ţinând cont de probleme economice ale Greciei cei mai mulţi dintre migranţi nu aveau de gând să stea aici, voiau să meargă în ţările mai prospere din nord.

Yilmaz Pasha, sursa foto: cnn.com

Înainte să plece de acasă, Pasha şi-a vândut tot ce avea, inclusiv laptopul, ca să plătească pentru călătorie. Şi-a folosit banii pentru cheltuieli necesare: smochine şi snickers ca să mănânce pe drum şi o pereche de încălţări bune pentru călătoria  lungă. Din Lesbos, grupul a mers cu feriotul la Atena, şi apoi a luat trenul spre graniţa cu Macedonia, alăturându-se unei mulţimi care mergea spre Europa. „Am traversat pădurea cu trenul. Am aşteptat până am devenit un grup mare ca să putem porni prin întuneric. Eram vreo mie de oameni”, îşi aminteşte Pasha.

Macedonia, pe bicicletă

În Macedonia, migranţii ilegali nu au voie să folosească  transportul public, dar pot folosi bicicleta, ceea ce i-a determinat pe localnici să deschidă locuri speciale de unde se pot procura bicicletele.

„Când ajungi, vezi oameni care îşi pun biciclete pe drum şi vorbesc engleza. Te întreabă dacă eşti sirian, te invită să vii şi îţi spune că e simplu”, mai spune Pasha.

Împreună cu prietenii lui, Pasha a cumpărat biciclete cu care să călătorească în continuare, mai târziu le-au vândut la un sfert din preţul iniţial de 120 de euro.  Au dormit pe un câmp sau în nişte clădiri abandonate, unde mergeau de obicei migranţii.

Din Macedonia, au trecut graniţa pe jos în Serbia plină noapte. Pasha a folosit o hartă de pe telefonul său. „Drumul este clar, trebuie numai să urmezi linia trenului, ăla este trenul tău, să mergi pe partea dreaptă a liniei ferată. Există o linie roşie între ţări, iar când ai trecut de această linie, ştii că ai intrat în cealaltă ţară”, explică Pasha.

Prinşi în Serbia

Dar în Serbia migranţii au fost prinşi. Pasha a încercat să negocieze cu poliţiştii să-i lase să treacă, dar a fost lovit  peste faţă.

„A fost umilitor. Era aşa de greu în Siria, atunci mi-am adus aminte de armata siriană care făcea la fel”, îşi aminteşte el. Li s-a dat 72 de ore să părăsească Serbia. În drumul spre Belgrad, Pasha a putut să facă primul duş după o săptămână de mers şi să mănânce prima masă- pizza- înainte ca un autobuz să-i ia spre graniţa Ungaria. Dar la fel ca alţi migranţi, Pasha a fost prins la graniţa de autorităţile maghiare.

Puţini refugiaţi vor să rămână în Ungaria şi este clar că nu sunt bineveniţi. Ungaria construieşte un zid pentru ca migranţii să rămână afară şi pune afişe uriaşe cu mesaje de genul „dacă veniţi în Ungaria, nu furaţi joburile”.

Un oficial maghiar a declarat la CNN că aceasta nu era o campanie anti-migraţie, ci un efort pentru a educa populaţia maghiară despre riscurille generate de migranţi.

Mark Kekesi, un voluntar care lucrează cu migranţii, este de altă părere. Aceste mesaje nu fac decât să crească xenofobia. El spune că oamenii ţipă la migranţi. „Ei le spun „maimuţelor mergeţi acasă!” sau „ţiganilor din deşert veniţi să ne mâncaţi mâncarea  noastră?”.

Trataţi ca animalele în Ungaria

După ce s-au pierdut în pădure timp de două zile fără să mănânce nimic, fără apă şi adăpost, şi fără ca harta să-i ajute vreun pic, Pasha a găsit într-un final drumul, numai că a fost prins de autorităţile maghiare din Szeged.

„Ne-au tratat ca pe animale”, a spus el. „Ne-au băgat într-un autobuz mare şi ne-au dus într-o cameră imensă, unde eram cam 40 de oameni, de abia puteai să respiri”, spune Pasha. Acolo le-au luat amprentele şi le-au zis că îi duc într-un alt centru. În ciuda situaţiei în care se afla, el a sunat un traficant folosind un număr pe care-l salvase să-l folosească în caz de urgenţă, şi aşa s-a bucurat de ultima parte a călătoriei, din Austria spre Germania, într-o maşină cu aer condiţionat.

O viaţă mai bună în Germania

După ce a traversat şapte ţări în 32 de zile, Pasha a ajuns într-un final la destinaţie: Freyung, în sudul Germaniei. Acum tot ceea ce poate să facă este să aştepte să vadă dacă îi se va permite să rămână.

"Vreau să finalizez studiile şi să-mi aduc familia", spune el. "Mă simt dator faţă de părinţii mei - din cauza activismului meu am pierdut casa noastră în Siria. Şi vreau ca  sora mea mai mică să aibă o viaţă mai bună”, spune Pasha.

De-a lungul călătoriilor sale pe mare şi pe uscat spre noua lui casă, Pasha a cărat cu el amintiri: un parfum primit cadou de la prietena lui, o eşarfă norocoasă şi ceva ce nu-l va lăsa niciodată să uite de ce a fugit..

„Am un glonţ aici”, spune el, frecându-şi cotul. „Când îl ating îmi aduc aminte de Siria”, spune Pasha.

Mii de refugiaţi bat zilnic la porţile Europei

Drumul pe care Pasha l-a făcut este urmat zilnic de alte mii de oameni care fug din zonele de conflict căutându-şi libertatea în Vestul Europei.  Riscurile sunt enorme. De la începutul anului aproape 3.000 de oameni şi-au găsit sfârşitul pe mare. Joi, alţi 71 de imigranţi au fost găsiţi sufocaţi într-un camion frigorific abandonat pe o autostradă din Austria.

Nu se opresc însă, disperarea îi împinge în fiecare zi să plece. Afluxul de refugiaţi care intră în Macedonia dinspre Grecia urmează să continue într-un ritm de aproximativ 3.000 de persoane pe zi în următoarele luni, estimează UNHCR, în timp ce europenii nu se înţeleg asupra unei "repartizări echitabile" a acestor populaţii pe teritoriile lor, relatează Reuters.

Aproximativ 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei de la începutul anului, cu destinaţia Europa Occidentală, fugind din faţa conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi din Asia.

Aproximativ 181.500 au ajuns în Uniunea Europeană (UE) prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.

Toţi cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spaţiul Schengen - prin Ungaria, după ce traversează Macedonia şi apoi Serbia, o situaţie care accentează tensiunile din aceste ţări.

Aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care o treime sunt femei şi copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autorităţile din acest stat au recunoscut că sunt depăşite de aflux.

"Se prezintă în grupuuri de câte 300 sau 400 şi călătoresc cu trenuri şi autocare către Serbia. Preconizăm ca acest aflux pe această rută de tranzit să continue în ritm de câte 3.000 de persoane pe zi", a declarat Melissa Fleming, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi (UNHCR).

"Nu preconizăm o dminuare a acestui flux de persoane în următoarele luni, atât timp cât va fi vreme frumoasă, iar oamenii vor fi în măsură să traverseze Mediterana", a adăugat ea.

De la începutul anului, 2.373 de imigranţi au murit pe mare, cu 300 mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2014, a precizat Joel Millman, de la Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).

Violenţele din Irak şi "degradarea condiţiilor" de trai ale refugiaţilor sirieni în Turcia, Iordania şi Liban îi determină pe imigranţi să-şi încerce norocul către Europa, a adăugat Joel Millman.

Budapesta cere ajutor suplimentar

Această situaţie alimentează tensiunile dintre statele membre UE. Ungaria, care a început să ridice un gard de 175 de kilometri lungime, la frontiera cu Serbia, le reproşează partenerilor săi că nu fac suficient să o ajute.

Janos Lazar, şeful de Cabinet al premierului ungur Viktor Orban, apreciază că este necesar ca UE să suplimenteze contribuţia financiară către Ungaria, pentru a-i permite Budapestei să gestioneze sosirea imigranţilor.

Comisia Europeană (CE) a promis că va debloca opt milioane de euro, o sumă considerată de insuficientă de Janos Lazar, care apreciază că UE "distribuie fonduri pentru protecţia frontierei în mod umilitor".

"Dacă nu adoptăm măsuri semnificative, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care s-au urcat în ea", a spus el. Afluxul imigranţilor, a apreciat el, sporeşte riscul unor acte teroriste, infracţionale şi al şomajului.

Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat luni guvernele statelor UE să evite ciondăneala şi "reproşurile" şi să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.

Ungaria este o etapă decisivă în periplul imigranţilor, deoarece este prima ţară din spaţiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în ţări din Europa Occidentală.

Ridicarea unui gard de către autorităţile ungureşti a accelerat, se pare, fluxul celor sosesc şi care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spaţiul Schengen.

"Putem supravieţui oriunde", a declarat un inginer IT, Hassan, în vârstă de 30 de ani, orginar din Siria, după ce a intrat în Ungaria. "Nu venim în Europa doar ca să mâncăm şi să dormim. Merită să batem toată Europa la picior decât să rămânem în Siria", a subliniat el.

Comisia Europeană şi-a exprimat în mod clar dezacordul faţă de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancţiune nu vizează Budapesta.

În egală măsură de îngrijorată, Bulgaria a anunţat că-şi va consolida controalele cu trupe militare la frontiera cu Macedonia.



 

Citește și: