285 vizualizări 7 nov 2018

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, OUG care elimină obligativitatea ca profesorii de limba română care predau la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale să aibă studii superioare de specialitate.

Proiectul de lege de aprobare a OUG a fost adoptat cu 214 voturi împotrivă şi 8 voturi contra.

„Profesorii pentru învăţământul primar, de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale predau disciplinele Comunicare în limba română, precum şi Limba şi literatura română pe tot parcursul ciclului primar”, prevede actul normativ adoptat.

De asemenea, legea elimină un articol din legea educaţiei naţionale: „În învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de Limba şi literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

Proiectul merge la Senat, în calitate de for decizional.

 

 

De asemenea, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege privind acţiunile de despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă. Au fost introduse criterii de integritate pentru angajaţii Consiliului Concurenţei.

Proiectul a întrunit 211 voturi „pentru”, 43 de voturi „contra” şi 4 abţineri.

„Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează dreptul oricărei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislaţiei în materie de concurenţă de către o întreprindere sau o asociaţie de întreprinderi de a solicita instanţelor de judecată competente despăgubirea integrală a prejudiciului suferit”, potrivit proiectului.

Despăgubirile integrale repun persoanele care au suferit un prejudiciu în situaţia în care s-ar fi aflat dacă legislaţia în materie de concurenţă nu ar fi fost încălcată. Despăgubirea integrală include pierderea efectivă, profitul de care este lipsită persoana prejudiciată, precum şi plata dobânzii aferente. Despăgubirea integrală în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă nu poate conduce la o îmbogăţire fără justă cauză, indiferent dacă despăgubirea integrală se produce în urma unor despăgubiri punitive, multiple sau de altă natură.

 

 

OUG explică şi ce reprezintă un „cartel” - o înţelegere sau o practică concertată între doi sau mai mulţi concurenţi care urmăreşte coordonarea comportamentului concurenţial al acestora pe piaţă sau influenţarea parametrilor relevanţi ai concurenţei prin practici care includ, printre altele, fixarea sau coordonarea preţurilor de achiziţie sau de vânzare sau a altor condiţii comerciale, inclusiv în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, alocarea cotelor de producţie sau de vânzare, împărţirea pieţelor şi a clienţilor, inclusiv manipularea procedurilor de cerere de oferte, restricţionări ale importurilor sau exporturilor sau acţiuni anticoncurenţiale împotriva altor concurenţi;

„Se prezumă că încălcările sub forma unor carteluri provoacă prejudicii constând în creşterea preţului produselor sau serviciilor vizate de cartel cu 20%. Autorul încălcării poate răsturna o astfel de prezumţie”, spune legea.

 

 

Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenţei preţurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piaţă sau comparaţii de preţ incluse în platformele on-line destinate informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează de către Consiliul Concurenţei, cu consultarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau, după caz, a autorităţii de reglementare din sectorul respectiv.

Proiectul de lege de aprobare a OUG aduce modificări şi legii privind Consiliul Concurenţei.

Astfel, plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este format din 9 membri, după cum urmează: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 6 consilieri de concurenţă. Membrii Consiliului Concurenţei sunt numiţi prin decret de către Preşedintele României, pe baza votului dat de Parlament, la propunerea comisiilor juridice ale celor două Camere. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurenţei este de 5 ani.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

 

 

Citește și: