Firuta Flutur
102 vizualizări 7 apr 2019

Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), în anul 2018, operatorii 112 au preluat 12.735.836 de apeluri, mai puţine cu aproape un milion faţă de anul precedent, însă apelurile de urgenţă reprezintă doar 45,1%, celelalte nefiind de competenţa Serviciului. Dintre apelurile urgente, cele mai multe au fost transferate şi gestionate de Serviciul de Ambulanţă, Poliţie şi ISU-SMURD.

Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Ionel-Sorinel Vasilca, a precizat, duminică, că de la operaţionalizarea Serviciului şi până acum, numărul apelurilor non-urgente a avut o tendinţă desrescătoare, de la valorile de 97,2% din totalul apelurilor în 2005, la 55% în 2018, respectiv la 46% în primul trimestru al acestui an.

„Această tendinţă descrescătoare a apelurilor non-urgente s-a datorat în mare măsură efect al unor campanii similiare celor lansate astăzi şi a unei conlucrări permanente între autorităţi, cetăţeni, instituţii şi canale media, o legătură fără de care nu ar putea fi obţinut niciun succes. (...) Analiza apelurilor non-urgente primite la 112 în anul trecut ne indică o medie zilnică de 18.000 de apeluri non-urgente, în care sunt implicaţi în medie 380 operatori 112 şi 5.500 de apelanţi. Asta zilnic. Durata convorbirilor non-urgente cumulate la nivel naţional a fost anul trecut de 60 de ore zilnic, adică echivalentul unei durate însumate de doi ani şi jumătate de onvorbiri care nu aduc valoare urgenţei reale, durată care ar fi putut fi folosită pentru tratarea mai eficientă şi mai promptă a urgenţei reale", a declarat directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), Ionel-Sorinel Vasilca, duminică, la Spitalul Floreasca.

Directorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a anunţat că cei care sună la 112 de multe ori exagerează simptomele pentru ca ambulanţa să ajungă mai repede.

„Vin în UPU pentru că este mai uşor sau pentru că este mai greu să acceseze medicul lor de familie sau pentru că vor un serviciu rapid care să le rezolve o problemă şi să plece la lucru sau acasă. Aceşti pacienţi când vin în UPU devin din ce mai revendicativi, vor să fie rezolvaţi rapid, dacă aşteaptă o oră două trei, pot să vă spun că sunt unităţi de primiri urgenţe din alte ţări unde timpul de aşteptare ajunge şi la 8-9 ore, pentru mai ales aceste categorii de pacienţi. Pacienţii care sunt de cod alb sau albastru devin revendicativi, încep să insiste la personalul de la UPU şi încep comentariile pe social media că nimeni nu îi îngrijeşte", a declarat Raed Arafat.

Arafat a explicat că nu toţi pacienţii care vin în unităţile de primiri urgenţe pe picioarele lor pot merge la medicul de familie, la fel de bine cum nu toţi cei care vin pe targă la spital sunt urgenţe majore.

„Nu toţi pacienţii care vin pe picioarele lor în UPU sunt, cum se crede, de cod alb sau albastru, care pot să meargă la medicul de familie. Sunt pacienţi care vin pe picioarele lor şi care ajung internaţi în spital de urgenţă. Aceste este rolul UPU şi a medicului de urgenţă, să găsească aceşti pacienţi care aparent sunt ok şi care totuşi ascund o problemă serioasă. Şi în al doilea rând, nu toţi pacienţii care vin pe targă sunt urgenţe majore şi unii dintre ei pleacă acasă, dar nu înseamnă că la momentul în care au sosit în UPU nu erau urgenţe", a completat şeful DSU.

Campania „Urgenţa este pentru Urgenţe", care îşi propune să contribuie la educarea românilor referitor la utilizarea raţională şi responsabilă a serviciilor medicale de urgenţă, a fost lansată duminică printr-o conferinţă de presă la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

„Campania are rolul ca populaţia să conştientizeze care este rolul principal al UPU, şi anume salvarea vieţilor. Celelalte urgenţe din celelalte coduri, mai ales codurile care sunt a pacienţilor a căror viaţă nu e pusă în pericol, dar au nevoie de îngrijiri, să înţeleagă că dacă medicul este ocupat este ocupat cu un caz mult mai grav decât al lui", a mai spus Raed Arafat.

Citește și: