Andreea OFIŢERU
6411 vizualizări 17 feb 2014

Laserul gigant de la Măgurele, ELI- NP -Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics, situat la 12 kilometri de Bucureşti, va fi dat în funcţiune în aprilie 2015, atunci când întreaga construcţie va fi gata. Laserul va fi de 10 ori mai puternic decât cel mai performant laser care există acum în lume. În prezent, muncitorii angajaţi în proiect lucrează la fundaţia clădirii în care va funcţiona laserul.

„Până acum,  construcţia este aproape în termen, există câteva mici diferenţe, sunt câteva puncte critice peste care va trebui să trecem, însă eu sunt încrezător că vom termina la timp. Până acum, construcţia este în termen.S-a terminat infrastructura, adică tot ce înseamnă structura de rezistenţă şi este îngropat în pâmânt. Se lucrează la suprastructură, adică structura metalică  este deja ridicată, urmează sistemul de antivibraţii”, a spus Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH ).

Foto Octav Ganea// Parlamentarul Hannes Swoboda a primit o lecţie de fizică despre laserul de la Măgurele

În total, pe platforma de la Măgurele vor lucra 200 de cercetători ca angajaţi permanent, iar  alţi 50 care vor face parte din personalul administrativ. Până acum, au fost angajaţi 20 de oameni, trei sferturi dintre aceştia fiind români aflaţi la universităţi străine.

„Toate poziţiile sunt deschise internaţional, am avut până acum câteva sute de aplicaţii, dar în urma hotărârii Guvernului din octombrie anul trecut, prin care s-au aprobat salarii la nivel european, salarii competitive cu orice instituţie din lume, a apărut o intensificare a aplicaţiilor. În fiecare săptămână apar câteva zeci de dosare, se fac interviuri”, spune directorul IFIN-HH şi al ELI-NP.

Interviurile se dau în faţa unei comisii formate din specilişti de la IFIN-HH, ELI-NP şi Universitatea Politehnica. „Activitatea primordială a acestui grup format din primii 20 de angajaţi este să găsească proiectele pentru viitoare experimente, care vor fi suspuse, în aprilie, unei analize a comunităţii ştiinţifice. Apoi urmează aprobarea din partea comitetului ştiiţific al ELI-NP. Spre sfârşitul verii sau toamnei din 2015 se va trece la implementare, implementare înseamnă achiziţia tuturor componentelor, de la detectorii cei mai sofisticaţi până la şuruburi”, a precizat Nicolae Zamfir.

Foto Octav Ganea// Muncitorii au ridicat structura metalică a clădirii ce va adăposti laserul

Salariile pe care le primesc cercetărorii angajaţi la ELI-NP încep de la 1.800 de euro şi pot ajunge până la câteva mii de euro. De exemplu, un cercetător post doctoral poate primi  până la 2.500 de euro, în funcţie de performanţă. În timp ce  cercetător senior, conducător de grupuri de cercetare, va primi un salariu cuprins între 5000 şi 6.000 de euro.

Directorul IFIN-HH a prezentat stadiul lucrărilor de la Măgurele lui Hannes Swoboda, preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European şi membru al Parlamentului European, venit luni în vizită oficială în România.

Alături de cei doi miniştri de la Educaţie, Remus Pricopie şi Mihnea Costoiu, Hannes Swoboda a aflat toate detaliile despre proiect.

„Suntem într-una dintre multiplele vizite pe care le avem pentru a prezenta munca cercetătorilor români pe de o parte, iar pe de altă parte de a prezenta stadiul laserului ELI-NP. Este important pentru noi să prezentăm perspectivele proiectului unor persoane extrem de importante la nivelul Uniunii Europene, de la nivelul Parlamentului European, al Comisiei Europene. Aşa cum am făcut şi în trecut, aşa vom face şi de acum încolo”, a justificat Mihnea Costoiu prezenţa parlamentarului socialist la Măgurele.

După o jumătate de oră de prezentare a proiectului, Hannes Swoboda a spus că „e foarte fericit că se află la centrul de la Măgurele”. „Laserul de la Măgurele este un foarte bun prilej pentru a aduce înapoi în ţară oamenii calificaţi care au studiat în străinătate, care au făcut cercetare. Dar trebuie să aveţi facilităţile. Nu contează atât de mult salariile, dar românii s-ar întoarce acasă dacă ar avea facilităţi să facă cercetare de calitate”, a declarat Hannes Swoboda.

Foto Octav Ganea// Hannes Swoboda a vizitat şi experimentele care au loc în cadrul proiectului CERN

Pe lângă cercetătorii angajaţi permanent, la Măgurele vor veni punctual pentru proiecte aproximativ 1.000 de cercetători în fizică şi chimie şi ingineri din centre internaţionale renumite.

Laboratorul  de la Măgurele face parte dintr-o infrastructură europeană de cercetare ce  implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre. În paralel cu laserul de la Măgurele vor fi construite alte două laboratoare în Cehia şi Ungaria. Centrul de cercetare de la Măgurele este cel mai important din proiect deoarece aici se vor face trei categorii de experimente: unele în care vor fi folosite fascicule de radiaţie gama, altele  în care va fi folosit doar laserul şi unele  în care se vor combina fascicului gama cu fasciculul laser.

Pe lângă cercetarea de bază, experimentele de la Măgurele vor fi folosite în medicină şi radiofarmacie şi în tratamentul unor boli grave.

Aşa va arăta clădirea laserului la final

Clădirea de la Măgurele este construită de un consorţiu de firme format din  SC. Strabag SRL, ED Zublin AG şi Strabag Sp.Z.o (Strabag Polonia). Construcţia costă 270.166.334 lei, fără TVA, adică 76,1 milioane de euro, bani ce sunt alocaţi de Uniunea Europeană.

În total, proiectul laserului va costa 356,2 milioane euro, sumă din care UE a aprobat până acum 180 milioane de euro.

Citește și: