Mădălina CHIŢU
3711 vizualizări 16 iul 2013

După trei ani de amânări, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, anunţă că primele carduri de sănătate vor fi emise la sfârşitul lunii. „Imprimeria Naţională va produce 200.000 de carduri de sănătate până la sfârşitul lui iulie, urmând ca în luna august Imprimeria Naţională să mai producă încă 1.000.000 de carduri de sănătate, în septembrie încă 1.500.000 de carduri de sănătate. La finalul anului vom avea 7, 5 milioane de carduri”, a anunţat marţi şeful de la CNAS, în cadrul unei conferinţe de presă.

Cristian Buşoi a evitat să dea un termen concret până la care aceste carduri vor intra în posesia românilor şi până când acestea vor deveni funcţionale. Acesta a spus doar că ele vor fi folosite din 2014. „Se va decide un moment zero de la care dovada de asigurat se va face cu cardul de sănătate”, a precizat preşedintele CNAS.

Reprezentantul CNAS a menţionat că medicii de familie ar fi cei care vor distribui aceste carduri, lucru contrazis de preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF), dr. Rodica Tănăsescu. „De trei ani se discută problema cardurilor şi până în prezent nu ne-am schimbat părerea în ceea ce priveşte distribuirea cardurilor de sănătate. Nu vom distribui cardurile de sănătate, în schimb, suntem de acord să le utilizam, ca orice furnizor în contract cu casele de asigurări. Noi, medicii de familie, suntem prestatori de servicii medicale, iar distribuirea cardului nu este un serviciu medical”, a declarat pentru gândul dr. Tănăsescu.

De ce nu vor medicii de familie să distribuie cardurile de sănătate

Potrivit reprezentantului SNMF cardul de sănătate nu aduce niciun beneficiu pacientului şi nici medicului. „Acest card de sănătate aduce beneficii doar Casei (nr. CNAS). Înţeleg necesitatea pentru care CNAS doreşte acest card şi este de înţeles că instituţia vrea să controleze cum se cheltuiesc banii. Nu vreau să fim înţeleşi greşit. Suntem de acord să îl folosim (nr. cardul de sănătate), dar nu să înlocuim timpul acordat consultaţiilor cu timpul necesar distribuirii cardurilor. Nu vrem un conflict cu Casa Naţională, dar pur şi simplu nu se mai poate adăuga nici un act administrativ, birocratic în activitatea noastră, suntem practic sufocaţi de hârtii sau raportări electronice sau pe hârtie. Ne-am săturat de activităţi birocratice, în detrimentul activităţii medicale”, a precizat dr. Tănăsescu.

Şefa medicilor de familie a precizat că a discutat cu preşedintele CNAS problema distrubuirii cardurilor de sănătate. „I-am adus toate argumentele pentru care nu suntem de acord ca noi, medicii de familie, să distribuim cardul sau să cumpărăm cititoare, să asigurăm contracte de mentenanţă. Nu e proiectul medicilor, e proiectul CNAS. În contractul cadrul pe care l-am semnat scrie clar că noi, medicii de familie, suntem prestatori de servicii medicale cu Casele de Asigurări. Distribuţia cardului nu este un serviciu medical. În plus, cardul, fiind un document de identificare, trebuie distribuit de institutia care le emite, adică de Casele de Asigurari, asemeni buletinului sau pasaportului. Noi nu suntem salariaţii Caselor. Noi suntem cabinete independente, private, aflate în contract de servicii medicale cu Casele de Asigurări. CNAS încearca de trei ani şi acum se pare că se doreşte neapărat acest lucru să îşi depăşească rolul de partener de contract, să impună lucruri care nu au ce căuta în contractul nostru. Eu totuşi sper că se va găsi o soluţie care să nu afecteze consultaţiile şi relaţia medic-pacient pe de o parte, dar şi relaţia normală cu partenerii noştrii de contract de la nivelul Casei de Asigurari pe de alta parte”, a mai spus dr. Tănăsescu.

Întrebată ce măsuri vor lua medicii de familie în cazul în care ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, doreşte, prin modificarea contractului cadru, ca această categorie de doctori să distribuie cardurile de sănătatete, dr. Tănăsescu a precizat: „Sper să nu se ajungă acolo”. „Ministrul Eugen Nicolăescu, cu care am vorbit încă din ianuarie pe aceasta temă, a înţeles nevoia de timp pentru consultaţii şi că distribuirea cardului nu este treaba medicului de familie, lucru pe care l-a afirmat în mod public. Bănuiesc că nu o să îşi schimbe opinia. Dacă vor modifica legislaţia privind normele de aplicare a contractului cadru, această modificare trebuie semnată şi de noi prin act aditional. S-ar putea să nu semnăm aşa ceva, măcar din respect pentru timpul necesar consultaţiilor şi pacienţilor. Vom întreba şi pacienţii dacă preferă să consultăm sau să distribuim cardurile. Noi am semnat un contract cadru în care nu este menţionată şi distribuirea cardului de sănătate”, a conchis medicul.

Cum arăta un card de sănătate şi care va fi rolul său

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate spun că acest card este la fel de important ca şi un act de identitate. Practic, nu vom putea fi consultaţi de un medic dacă nu avem asupra noatră cardul de sănătate. Mai mult, fără acest card medicul de familie nu va putea elibera nici trimiteri către medicii specialişti. Pe acest card vor fi trecute numele, prenume posesorului, dar şi CNP-ul. Fiecare card va avea un număr de identificare. Tot pe cardul de sănătate se vor ma găsi informaţii despre grupa sanguină şi RH-ul posesorului, dar şi dacă suferă de o boală gravă.

Cardul de sănătate va avea o dimensiune asemănătoare cu cea a unui card de credit, în interiorul căruia va fi incorporat un cip. Odată primit acesta va avea o valabilitate de 5 ani. Costul unui card naţional de sănătate este de 2,2 euro plus TVA.

Autorităţile spun că acest card este extrem de important şi joacă un rol esenţial în informatizarea sistemului sanitar. „Cu ajutorul lui se vor putea controla mai bine banii din sistem. Fiecare pacient va vedea ce servicii medicale a folosit într-o anumită perioadă, iar astfel vor fi evitate fraudele din sistem”, a spus Cristian Buşoi.

Din 2014, cardul de sănătate şi buletinul vor deveni un singur document

Preşedintele CNAS a adăugat că, din 2014, cipul de pe cardul de sănătate ar putea fi integrat în buletinele sau cărţile de identitate noi.

"Adică pe măsură ce oamenii vor schimba cărţile de identitate, noile documente vor avea implantat şi cipul de pe cardul naţional de sănătate, care cuprinde datele de identificare, grupa sanguină, Rh, boli cronice şi acceptul privind donarea de organe", a mai spus Buşoi.

Pentru ca aceste carduri să fie funcţionale, medicii vor avea nevoie de un dispozitiv cu ajutorul căruia va avea acces la informaţiile stocate. Deocamdată, în România nu exsită o firmă care să vândă aceste cititoare, dar preşedintele CNAS este de părere că în cel mai scurt timp vor apărea şi aceste cititoare. Cristian Buşoi a menţionat că un singur cititor costă maxim 50 de euro, nu sute de euro, aşa cum s-a vehiculat iniţial. „Dacă sunt sunt comandate mai multe atunci costul unui cititor se poate reduce chiar şi până la jumătate”, a mai spus şeful de la CNAS.

Nu doar medicii de familie vor avea nevoie de cititoare, ci şi medicii specialişti. Aceste dispozitive se vor regăsi inclusiv în laboratoarele din unităţile sanitare. Astfel, potrivit lui Buşoi, un singur spital va avea nevoie de zeci de cititoare, în timp ce medicii de familie vor avea nevoie de un singur cititor.

Întrebat de ce nu ia bani de la servicii pentru a da medicilor de familie să-şi cumpere cititoare şi pentru munca pe care o vor face cu inscripţionarea cardului, Buşoi a spus că ar însemna să ia de la spitale sau de la programul de oncologie.

„Când vorbim de servicii, vorbim de banii spitalelor, care şi aşa, în acest an, sunt la limita minimă a contractului. De unde să luăm, de la programul de oncologie? Nu cred că un medic de familie nu ar putea să-şi cumpere un cititor, dar dacă nu va putea, vom analiza situaţia”, a spus Buşoi.

Citește și: