Dintre instituţiile administraţiei locale, cele mai multe dintre persoanele intervievate manifestă un grad ridicat de încredere (multă şi foarte multă) în primăria localităţii în care trăiesc (43%).

La polul opus se află consiliile judeţene, respectiv consiliul general în Bucureşti, unde doar 29% dintre cei intervievaţi au declarat că au multă sau foarte multă încredere în aceste instituţii.

Un procent ridicat de respondenţi s-au arătat puţin sau foarte puţin încrezători în primăria de sector (65%) şi un procent mai mic, puţin peste jumătate dintre respondenţi (54%) au declarat acelaşi lucru cu privire la primăria localităţii în care trăiesc.

În ceea ce îi priveşte pe aleşii locali, 52% dintre participanţi au spus că au un nivel ridicat de încredere în primarul localităţii, în timp ce consilierii locali (cei de sector – în cazul locuitorilor Bucureştiului), consilierii judeţeni (cei generali – pentru cei care locuiesc în Bucureşti) şi prefectul s-au bucurat de mai puţină încredere din partea celor intervievaţi.

Doar patru din zece intervievaţi cunosc cine este preşedintele consiliului judeţean, respectiv consiliului general în cazul Bucureştiului. Dintre aceştia, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în preşedintele consiliului judeţean (preşedintele Consiliului General Bucureşti), iar 58% au puţină sau foarte puţină încredere în acesta. Respondenţii au cea mai puţină încredere în consilierii locali (cei de sector – în cazul locuitorilor Bucureştiului).

O treime din participanţii la acest studiu consideră că instituţiile administraţiei locale şi judeţene nu au destulă putere pentru a fi eficiente în dezvoltarea localităţii şi a răspunde la nevoile oamenilor. Jumătate dintre persoanele intervievate care consideră, în schimb, că instituţiile administraţiei locale şi judeţene au această putere, sunt mulţumite de activitatea administraţiei locale, iar aproximativ trei din zece respondenţii care consideră că aceste instituţii au puterea de a fi eficiente în dezvoltarea localităţii şi de a răspunde la nevoile oamenilor nu sunt mulţumiţi de activitatea administraţiei locale.

Părerile respondenţilor cu privire la competenţa oamenilor din administraţia centrală şi cea locală sunt împărţite: 36% dintre cei intervievaţi consideră că cei mai competenţi oameni se află în administraţia locală şi 37% dintre ei consideră că cei mai competenţi oameni se află în guvern, ministere, parlament, agenţii (administraţia centrală).

Un procent semnificativ dintre participanţii la studiu, 77%, consideră că este nevoie de o mai mare descentralizare a puterii dinspre administraţia centrală înspre cea locală. Drept urmare, un număr crescut de respondenţi sunt de acord ca cinematografele (68%) şi poliţia (60%) să treacă la nivelul autorităţilor locale. În schimb, un procent mai scăzut dintre cei intervievaţi sunt de acord ca Portul Constanţa să fie trecut la nivelul autorităţii locale; totuşi, 21% dintre respondenţi nu ştie sau nu răspunde dacă Portul Constanţa ar trebui să fie trecut înspre autorităţile locale.

Avantajele regionalizării

Mai mult de jumătate dintre intervievaţi (55%) consideră că prin regionalizare s-ar îmbunătăţi modul de gestionare a treburilor publice ale ţării şi că regionalizarea ar fi mai degrabă un lucru bun pentru ei. Mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate consideră că prin regionalizare s-ar îmbunătăţi atragerea de fonduri europene şi cooperarea cu alte comunităţi din ţară şi Uniunea Europeană.

De asemenea, calitatea serviciilor publice, crearea de locuri de muncă, finanţarea proiectelor de infrastructură, nivelul de trai şi drumul parcurs de cetăţean pentru rezolvarea unor probleme s-ar îmbunătăţi, în opinia a mai mult de patru din zece respondenţi. În plus, peste 30% dintre intervievaţi cred că reducerea birocraţiei şi resursele bugetare la nivel local s-ar îmbunătăţi în urma regionalizării.

Actuala clasă politică nu poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României, în opinia unei jumătăţi dintre respondenţi; în schimb, aproximativ patru din zece participanţi la studiu cred că actuala clasă politică poate gestiona acest proces cu succes, iar aproximativ unul din zece respondenţi nu ştiu sau nu doresc să îşi exprime opinia cu privire la acest aspect.

Aproape jumătate dintre intervievaţi (46%) consideră că cetăţenii sunt cei care ar trebui să ia decizia privind cea mai bună formă de regionalizare, 17% dintre participanţii la studiu cred că preşedintele ţării este cel care ar trebui să ia această decizie, 12% cred că parlamentul ar fi cel care ar trebui să decidă forma de regionalizare cea mai bună, câte 8% dintre cei respondenţi considerând că guvernul sau autorităţile locale ar trebui să ia această decizie. Cei mai puţini dintre intervievaţi (3%) cred că decizia privind cea mai bună formă de regionalizare ar trebui să fie luată de Uniunea Europeană.

Desfiinţarea judeţelor în cadrul regionalizării este privită ca fiind o opţiune proastă sau foarte proastă de 54% dintre cei care au participat la studiu, doar 37% considerând că aceasta ar fi o decizie bună sau foarte bună. Un procent semnificativ din respondenţi, şi anume 67%, consideră că atribuţiile pe care instituţia prefectului le are ar trebui diminuate în cazul regionalizării, iar aproximativ o cincime dintre cei care au fost intervievaţi cred că această instituţie ar trebui desfiinţată.

În studiul Barometrul încrederii în instituţii – administraţie locală, realizat de IRES, în perioada 12-13 martie 2015, 47% dintre respondenţi spun că, în acest moment, lucrurile în România merg într-o direcţie bună, în timp ce 45% consideră că acestea merg într-o direcţie greşită.

Sondajul a fost realizat în perioada 12-13 martie 2015, pe 1.235 de persoane majore. Marja de eroare este de plus/minus 2,8%, iar tipul eşantionului este multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional.

Citește și: