În studiul Barometrul încrederii în instituţii, realizat de IRES, în 9-10 martie 2015, 49% dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile merg într-o direcţie bună în România, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o direcţie greşită.

Cei mai mulţi români intervievaţi, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în ultimele luni, mulţi oameni politici sunt acuzaţi de corupţie, sunt condamnaţi sau arestaţi preventiv.

Totodată, cumulativ, o proporţie covârşitoare a respondenţilor, 95%, este de părere că, în România, corupţia este foarte răspândită (70%) sau destul de răspândită (25%). Doar 3% dintre aceştia cred că este puţin răspândită, iar 1% spun că nu este răspândită deloc.

Aproape jumătate dintre intervievaţi consideră că este mai răspândită corupţia în administraţia centrală decât în cea locală, în timp ce 16% cred că este invers, iar 31% cred că fenomenul corupţiei este răspândit în egală măsură atât la nivelul administraţiei locale, cât şi la nivelul celei centrale. 57% dintre respondenţi consideră că există oameni politici care sprijină lupta împotriva corupţiei “în mod sincer”.

„Spectacolul televizat” este pe placul publicului

Când vine vorba de reflectarea mediatică a fenomenului, aproape 60% dintre participanţii la studiu spun că sunt interesaţi sau foarte interesaţi de transmisiunile televiziunilor pe tema arestărilor şi condamnărilor din ultimul timp.

Respondenţii din Transilvania şi Banat se declară interesaţi de aceste transmisiuni în proporţie mai ridicată, iar cei din Moldova în proporţie mai redusă. Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor creditează transmisiunile televizate cu încredere în ceea ce priveşte contribuţia lor la diminuarea fenomenului corupţiei, 36% spunând că sunt siguri că acestea pot contribui la acest lucru, iar 41% considerând că probabil acest lucru se întâmplă. Cu cât respondenţii sunt mai educaţi, cu atât convingerea că transmisiunile televizate pot contribui la diminuarea corupţiei se regăseşte mai rar în rândul acestora.

Câţi români au încredere în DNA

Totodată, românii tind să aibă mai multă încredere în instituţiile din sistemul juridic, decât în altele. În justiţia din România au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respodenţi, în timp ce o proporţie mai ridicată – 56%, spun că au puţină sau foarte puţină încredere.

37% dintre intervievaţi au încredere multă sau foarte multă în tribunale, în timp ce 57% au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere în aceste instituţii. În judecători, se încred foarte mult 37% dintre români, iar 58% manifestă puţină sau foarte puţină încredere în aceştia.

În Ministerul Justiţiei, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38% dintre intervievaţi, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere în acest minister. Şi în acest caz, bărbaţii tind să aibă multă sau foarte multă încredere în această instituţie în proporţie mai ridicată decât femeile.

În CSM spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievaţi. Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaţilor, devenind mai răspândită, de asemenea, odată cu creşterea nivelului de educaţie. În curţile de apel au încredere tot 42% dintre participanţii la studiu, bărbaţii în proporţie uşor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare şi cele care locuiesc în Transilvania sau Banat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 48% dintre participanţii la acest studiu, cu precădere din partea bărbaţilor, a persoanelor cu studii superioare şi a celor din Transilvania şi Banat sau Moldova.

DNA beneficiază de multă sau foarte multă încredere în rândul a 63% dintre cei intervievaţi. Ca până acum, aceste opinii se regăsesc în proporţie mai ridicată în rândul bărbaţilor, precum şi în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.

În DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre respondenţi - 55%, proporţia crescând la 61% în rândul bărbaţilor.

Codruţa Kövesi, o încredere fără precedent  pentru cineva din sistemul juridic  din România

În Codruţa Kövesi, Procurorul şef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate, în timp ce 45% spun că au puţină sau foarte puţină încredere în această personalitate publică, iar 9% declară că nu o cunosc. Bărbaţii, în schimb, au încredere în Codruţa Kövesi în proporţie de 52%, iar persoanele cu studii superioare în proporţie de 49%.              

În Monica Macovei declară că au încredere multă sau foarte multă 23% dintre intervievaţi, proporţia acestora crescând atunci când ne uităm doar la persoanele cu studii superioare la 34%.              

În Tiberiu Niţu, Procurorul General al României, au multă sau foarte multă încredere trei din zece respondenţi.  Bărbaţii tind să aibă încredere în această personalitate în proporţie mai ridicată, la fel persoanele care au studii medii sau superioare, comparativ cu cele care au absolvit un nivel de educaţie inferior. Respondenţii din Moldova, de asemenea, tind să aibă încredere în Tiberiu Niţu în proporţie uşor mai redusă.              

Percepţia publică despre dreptate

16% dintre persoanele intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiţie în ultimii cinci ani. Cu cât sunt mai educaţi, cu atât proporţia respondenţilor care răspund afirmativ la această întrebare creşte. De asemenea, respondenţii din regiunea de Sud a ţării tind să facă acest lucru în proporţie uşor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Transilvania şi Banat.

Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de a face cu justiţia în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzaţi sau inculpaţi, iar o zecime martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiţie - 52% - , în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost. Proporţii similare ale respondenţilor apreciază, astfel, că s-ar fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44% că nu s-a făcut dreptate. În acelaşi timp, 5% dintre aceştia nu ştiu ce răspuns să dea la această întrebare.

Volumul eşantionului studiului Barometrul încrederii în instituţii, realizat de IRES, în 9-10 martie 2015, a fost de 1.118 indivizi de 18 ani şi peste. Eroarea maximă tolerată a fost de ± 3%.

Citește și: