Loredana VOICULESCU
Robert VERESS
683 vizualizări 12 apr 2011

Ministrul Agriculturii Valeriu Tabără consideră că prin reluarea testelor care au indicat prezenţa unor urme de iod radioactiv în apa de ploaie şi laptele de oaie din zona Slănic Prahova ar trebui să se determine inclusiv sursa de provenienţă a iodului, pentru că există şi soluţii de iod natural care sunt folosite în tratarea unor afecţiuni ale ugerelor vacilor.

"Analizele făcute de Institutul de Fizică vor fi repetate, pentru că nu poţi trage o concluzie după un singur test. Trebuie determinată inclusiv sursa de iod radioactiv, pentru că există şi soluţii de iod natural care sunt folosite în anumite afecţiuni ale ugerelor vacilor", a declarat pentru gândul ministrul Valeriu Tabără.

Ministrul a mai arătat că se poate face o analiză a compoziţiei laptelui şi în cadrul laboratoarelor pe care le are Agenţia Naţională Sanitară Veterinară. "ANSVSA are laboratoare bine dotate. Cu siguranţă agenţia are datele. Cu siguranţă ANSVSA are date. Nu am vorbit încă cu ei. Încerc să vorbesc acum", a mai spus Tabără.
Şeful de la Agricultură a menţionat că, din datele pe care le are, nu există niciun pericol pentru populaţie în ce priveşte "urmele" de iod radioactiv descoperite la Slănic, având în vedere că este vorba de concentraţii care sunt infinit mai mici faţă de maximele admise.

Licitaţia pentru achiziţia iodurii de potasiu, nefinalizată încă de autorităţi

Pe de altă parte, chiar dacă are o perioadă de înjumătăţire scurtă, de 8 zile, Iod-ul 131, unul dintre produsele secundare ale reacţiei chimice a uraniului care are loc la centrala Fukushima I şi unul dintre elementele implicate în creşterea radioactivităţii în Japonia, a ajuns şi în România.

Prezenţa acestui element radioactiv a fost măsurată, riguros, de specialiştii Institutului de Fizică Nucleară (INF) în apa de ploaie din zonele Braşov şi Slănic Prahova şi în laptele de oaie provenit din Slănic. Probele analizate au fost recoltate după data de 25 martie, când s-a semnalat faptul că norul radioactiv de la Fukushima a ajuns deasupra ţării noastre.

Valorile determinate (între 0,15 şi 0,75 Bq/dm cub -Becquereli pe litru- în apa de ploaie, respectiv 5,2 Bq/dm cub în lapte) sunt însă cu mult sub limitele maxime admise, de 100 Bq/dm în cazul sugarilor şi copiilor, respectiv 300 Bq/dm, în cazul adulţilor.

Autorii studiului conchid că rezultatele obţinute dovedesc două lucruri: 1. efectele unui accident nuclear pot fi depistate şi la 10.000 de kilometri distanţă de locul în care s-a produs şi 2. norul radioactiv degajat de centrala din Fukushima acoperă, în prezent, întreaga emisferă nordică.

Studiul INF, analizat de Guvern

Guvernul va discuta studiul INF, în şedinţa de miercuri, după ce va primi toate datele necesare din partea instituţiilor de resort, a declarat, marţi, premierul Emil Boc.

Nicolae Zamfir, directorul Institutului de Fizică Nucleară, a precizat că măsurătorile s-au efectuat la Slănic (unde fondul natural de radiaţii este mic), în condiţii de laborator, pentru a se asigura izolarea de fondul natural de radiaţii şi pentru a se determina astfel, cât mai precis, dacă sursa elementelor radioactive este Fukushima. "În Bucureşti, fondul natural de radiaţii este la un nivel de 100, chiar 1.000 de ori mai mare decât cel măsurat în apa de ploaie de la Slănic şi Braşov", a declarat Zamfir, pentru gândul, adăugând că radioactivitatea naturală este dată, în Capitala României, în principal, de Radon. Românii ar avea motive de îngrijorare, doar dacă nivelul radioactivităţii la Fukushima ar fi de sute de ori mai mare decât în prezent, consideră Zamfir.

Licitaţie pentru iodură


La rândul său, prof.dr. Geza Molnar, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii susţine că s-au efectuat şi alte măsurători care certifică concluziile lui Nicolae Zamfir: "Monitorizarea nivelului radiaţiilor din aer, apă şi unele alimente se realizează în permanenţă. Evident că, după semnalele care au indicat prezenţa, deasupra Europei, a norului radioactiv de la Fukushima, activitatea de monitorizare s-a intensificat. Conform rezultatelor raportate de Institutul de Sănătate Publică, care dispune de 11 laboratoare teritoriale de specialitate, niciodată nu s-a depăşit nivelul de 5,3 Becquereli pe litru în laptele de consum. La fel, niciunul dintre laboratoarele Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului nu a depistat depăşiri ale fondului natural de radioactivitate", a declarat Geza Molnar, pentru gândul. Secretarul de stat în MS a precizat că depăşirea concentraţiei admise pentru Iod 131 nu s-a semnalat, în România, nici după accidentul de la Cernobîl.

Întrebat care este situaţia achiziţiei (importului) de iodură de potasiu (substanţă care contracarează efectul iod-ului radioactiv asupra tiroidei), Geza Molnar a recunoscut că licitaţia organizată în acest scop încă nu s-a finalizat: "Sunt aceste proceduri care trebuie respectate. Sperăm să se termine în zilele următoare. Avem două surse posibile între care vom alege", a precizat oficialul MS.

Guvernul Boc a anunţat achiziţia "preventivă" de iodură de potasiu, încercând să liniştească populaţia prin comunicate care au accentuat pericolul intoxicaţiei cu iodură administrate fără supraveghere medicală. În pofida avertismentelor oficiale, stocurile de iodură din farmacii au fost epuizate la câteva zile după accidentul de la Fukushima.

Alerta de radiaţii, în creştere


Guvernul japonez distribuie iodură de potasiu populaţiei din perimetrul Fukushima, unde nivelul Iod-ului 131 l-a depăşit de peste 4.000 de ori pe cel maxim admis.

Autorităţile chineze au depistat urme slabe de iod radioactiv 131 în spanacul cultivat în China, în timp ce în Coreea de Sud numeroase şcoli au fost închise de teama ploilor care ar putea conţine elemente radioactive provenite de la centrala japoneză Fukushima.

În Europa, elemente radioactive provenite din reactoarele avariate ale centralei din Fukushima au ajuns, în a treia săptămână a lunii martie, la 10 zile după cutremurul şi valul tsunami ce i-a urmat şi care a scos din funcţiune generatoarele care alimentau sistemele de răcire ale centralei japoneze. Primii care au semnalat prezenţa norului radioactiv au fost islandezii, urmaţi de francezi. Autoritatea franceză pentru Siguranţa Nucleară a dat asigurări că nivelul de radioactivitate este "extrem de scăzut" şi nu va avea efecte asupra sănătăţii, a relatat cotidianul Le Figaro.

Ieri, autorităţile japoneze au ridicat la 7 nivelul gravităţii accidentului de la Fukushima, clasificare similară dezastrului de la Cernobîl, din 1986, unde nivelul radiaţiilor emise a fost de aproape 10 ori mai mare decât la Fukushima. Decizia creşterii avertizării de radiaţii cu două nivele a fost luată după câteva ore în care s-au înregistrat 630.000 de terabequereli în centrala de la Fukushima. Ulterior, radiaţiile au ajuns la mai puţin de un terabequerel pe oră. În comparaţie, în 1986, în Ucraina, s-au înregistrat 5.2 milioane de terabequereli. "Am crescut nivelul radiaţiilor la şapte ca rezultat al scurgerilor radioactive în aer, în legume, apa de la robinet şi în ocean", a declarat Minoru Oogoda, de la Agenţia japoneză pentru siguranţa nucleară şi industrială (NISA).

Citește și: