Ionel Vaduva
241 vizualizări miercuri, 16:26

„În intervalul 2008-2018, statele membre au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizaţii temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania - 405. Autorizaţiile acordate în cei 10 ani supuşi analizei în Spania, Franţa, Portugalia, Grecia şi Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp”, se menţionează într-un document remis la redacţie de Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din Romania (AIPROM). „În acelaşi timp, România a acordat, în cei 10 ani analizaţi, un număr total de 37 de autorizaţii temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană”.

Conform informării transmise de AIPROM, autorizaţiile temporare sau „derogările” reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziţie statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecţia plantelor „în şi pentru acele situaţii unde există un risc fitosanitar asupra culturilor”.

Acestea se acordă cu utilizare limitată şi pentru o perioadă de timp strictă. Anual, ţările aparţinând spaţiului comunitar depun astfel de notificări către Comisia Europeană (CE), pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanţe active, în caz de necesitate.

Numărul de autorizaţii temporare solicitate de un stat membru poate varia, mai precizează cei de la AIPROM. Astfel, există ţări ce solicită derogări pentru una, două produse fitosanitare şi există ţări ce depun mai mult de 10-20 de solicitări anual.

„Multe din aceste autorizaţii se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piaţă alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură”, precizează sursa citată.

Patru neonicotinoide, interzise de UE

Documentul celor de la AIPROM apare la scurt timp după comunicarea transmisă de Executivul comunitar privind interzicerea unui neonicotinoid şi în marja noii cereri de autorizare temporare pentru utilizarea de produse fitosanitare restricţionate la nivel european, care urmează să fie transmisă celor de la Bruxelles de autorităţile de la Bucureşti.

Luni, 12 ianuarie 2020, vocile autorizate ale Comisiei Europene (CE) anunţau că au hotărât să nu reînnoiască aprobările pentru neonicotinoidul thiacloprid. Produs sub două forme comerciale de o renumit firmă din domeniu, insecticidul ar avea efecte negative asupra albinelor şi bondarilor, dar şi asupra sănătăţii oamenilor şi ar polua apele de adâncime.

Decizia survine ca urmare a unei aprobări obţinute de la majoritatea statelor UE în octombrie 2019, bazate pe o propunere venită din partea Comisiei.

Astfel, fermierii nu vor mai putea utiliza brandurile Calypso şi Biscaya ale celor de la Bayer, începând cu data de 30 aprilie 2020, data până la care mai există o derogare.

Rezoluţia Executivului de la Bruxelles are ca bază ştiinţifică rezultatele cercetărilor Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), publicate în ianuarie 2019. Acestea au scos la iveală faptul că substanţa activă în cauză ar fi toxică pentru om şi pentru insectele polenizatoare, precum şi că ar pătrunde adânc în sol şi s-ar regăsi în pânzele de apă freatică.

Cel de-al patrulea neonicotinoid interzis la nivel european nu numai că ar afecta insectele dăunătoare, dar şi albinele şi bondarii. Produsul le-ar slăbi sistemul imunitar şi ar genera probleme de reproducţie.

Anterior, blocul comunitar (UE28) restricţiona printr-un moratoriu utilizarea a trei neonicotinoide în tratamentul culturilor agricole atractive pentru albine (clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam), tocmai ca urmare a efectelor nedorite pe care produsele în cauză le-ar avea asupra acestor insecte polenizatoare.

Ministrul Adrian Oros cere o ultimă derogare în acest an. Emil Dumitru confirmă că va fi doar pentru porumb

Într-un interviu acordat ziarului Gândul.info, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a afirmat că demersul solicitărilor de autorizări temporare a fost făcut în mod constant de România, fără însă a fi fundamentat ştiinţific.

În calitate de toxicolog, nu de ministru, Oros consideră că agricultura ar trebui făcută fără nicio substanţă chimică.

„Pe mine, ca ministru, această decizie m-a prins la jumătate, vorbind aici de derogarea privind utilizarea neonicotinoidelor la tratament sămânţă. Derogarea s-a făcut în fiecare an. Din câte am putut observa, acest demers s-a făcut fără a fi fundamentat ştiinţific, fără să se demonstreze că noi suntem mai afectaţi de Tanymecus (...) faţă de alte ţări UE. Ar fi trebuit să facem nişte cartări ale terenurilor, să zonăm suprafeţele arabile şi să identificăm exact locurile unde atacurile acestor dăunători sunt masive. Să încercăm astfel să le arătăm decidenţilor de la Bruxelles că tratăm exact zonele infestate, să dăm dovadă de profesionalism”, afirma Oros. „Am fost pus în faţa deciziei de a cere derogare. Eu trebuia să iau decizia. Puteam să n-o cer şi să mă supun deciziei Executivului de la Bruxelles. Eram astfel văzut bine la Comisie, dar era în pericol producţia de porumb şi de floarea soarelui, în mare parte. Apoi, mă condamnau cei din agricultură că fac jocul străinilor. (...) Dacă mă întrebaţi pe mine, ca şi toxicolog, eu ar trebui să zic fără nicio substanţă în agricultură. Eu asta predau. Sunt profesor de toxicologie. Ştiu că orice substanţă în plus care apare în viaţa noastră, nu are cum să nu facă rău. Norocul nostru, al vieţuitoarelor, indiferent ce poziţie ocupăm în ecosistem, este că reuşim să ne adaptăm foarte bine”.

Nu în ultimul rând, ministrul de resort a precizat la vremea respectivă că el le-a transmis deja producătorilor agricoli români că aceasta ar fi ultima derogare pe care o va semna în calitate de membru al Guvernului.

„Eu le-am transmis producătorilor agricoli că aceasta va fi ultima derogare (n.r. - folosirea de sămânţă tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui care vor fi însămânţate în primăvara anului 2020). Acum am fost obligat să cer această derogare, cu toate consecinţele. N-am ce face. Nu-i pot lăsa aşa pe fermieri. Aceasta este însă ultimul astfel de demers, dacă eu voi mai fi aici. Cu siguranţă va fi ultima. Până anul viitor, agricultorii vor trebui să găsească altă soluţie. Va începe probabil procedura de infringement, dar până în momentul în care se finalizează, noi, dacă renunţăm, vom scăpa”.

La rândul său, Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR, a precizat pentru Gândul.info, miercuri, 15 ianuarie 2020, că decizia conducerii instituţiei pe care o reprezintă este de a nu mai acorda în acest an autorizaţii temporare pentru tratamentul seminţelor de floarea soarelui, ci doar pentru porumb.

„Floarea soarelui este principala cultură de unde apicultorii îşi obţin cantităţi însemnate de miere. În plus de asta, credem noi că cea mai afectată şi cea mai impactată cultură este cea a porumbului. Aceasta nu este la fel de importantă pentru albine. (...) Eu sunt om politic şi am grijă de ceea ce spun. Vom da o autorizare temporară în tratamentul seminţelor la porumb. Să dea Dumnezeu să apară un alt tratament mai prietenos cu mediul, pentru seminţele de porumb, care să nu mai necesite încadrarea pe Articolul 53 din Regulamentul 1107/2009. N-am dat la floare, n-am dat la rapiţă, am dat la porumb. România are 16 milioane de tone de porumb. Să calculăm ce-ar însemna un impact negativ asupra a 800.000 ha care ar trebui reînsămânţate”, a afirmat Dumitru.

În contextul celor spuse în comunicatul AIPROM, Dumitru a precizat că o derogare poate cuprinde mai multe notificări pentru aceste autorizaţii temporare de utilizare a pesticidelor restricţionate de UE, astfel că nu putem pune semnul egal între cele două concepte.

„Atunci când le încarci în sistemul informatic de la Comisia Europeană, acolo este considerat fiecare produs în parte o autorizare temporară. (...) Dacă eu dau astăzi pentru trei produse, substanţe comerciale, cu substanţă activă imidacloprid, spre exemplu, la CE se vor număra trei astfel de autorizări, dar eu am emis o singură decizie de utilizare în tratamentul seminţelor pe o perioadă determinată”, a adăugat Emil Dumitru.

În contrapartidă, directorul executiv AIPROM, Carmen Botez, a precizat pentru Gândul.info că o derogare înseamnă o autorizaţie temporară.

„Am discutat cu colegii mei şi ei sunt de aceeaşi opinie – derogările se numără per produs”, a afirmat oficialul asociaţiei.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte întârzierea cu care se va trimite notificarea la Bruxelles, Dumitru a precizat că unul dintre motive este fundamentarea ştiinţifică.

„Trebuie să avem hărţile de la ANM cu regimul pluviometric, în perioada în care dăm această autorizare temporară, un studiu de la ASAS prin care să-l asigur pe consumator că nu facem vreo problemă din punct de vedere al sănătăţii alimentare”, a conchis Emil Dumitru.

De ce avem nevoie de neonicotinoide?, se întreabă cei de la AIPROM

Tot ei dau şi răspunsul: „Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânţa de porumb şi floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafaţa ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanţial, dar şi productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent.”.

Un studiu realizat de către CE a arătat faptul că în absenţa tratamentelor la sămânţă, planurile de protecţie împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe şi afectează direct competitivitatea fermelor.

Conform informaţiilor date publicităţii de AIPROM, în Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiţi să aplice de trei până la patru ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o creştere a costurilor.

„În absenţa unei strategii eficiente, pe termen lung, precum şi a diversităţii tratamentelor aplicate (ie., existenţa unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate creşte rezistenţa acestora la tratamentul cu pesticide”, afirmă vocile autorizate ale asociaţiei citate.

Pe de altă parte, cercetători din cadrul CNRS, INSA şi ai Institutului de l'Abeille (ITSAP) ar fi demonstrat că reziduurile acestor insecticide – în special cele de imidacloprid – pot fi încă detectate în nectarul de rapiţă în proporţie de 48 la sută din solele testate, la concentraţii care au variat mult de-a lungul anilor.

O evaluare a pericolelor pe care aceste insecticide le generează asupra albinelor, bazată pe parametri şi modele de sănătate acceptate de mediul academic şi de cel instituţional, a relevat faptul că, în doi din cinci ani, cel puţin 12 la sută dintre solele testate erau îndeajuns de contaminate încât să omoare 50 la sută din albinele şi bondarii care ieşeau la cules. Rezultatele cercetătorilor au fost ulterior publicate în Science of the Total Environment, ediţia 28 noiembrie 2019 şi citate de Sciencedaily.com.

Rolul neonicotinoidelor în declinul populaţiilor de albine a dus, alături de alte demersuri, la apariţia în 2013 a unui moratoriu al Uniunii Europene (UE) care limita utilizarea clothianidinului, imidaclopridului şi a thiamethoxamului la culturile care atrag albine polenizatoare.

În septembrie 2018, decizia a fost urmată de o interzicere a utilizării celor trei neonicotinoide pe orice fel de cultură agricolă în câmp, în Franţa. Cu toate acestea, neonicotinoidele sunt detectate în mod constant în flora spontană, pe culturile netratate chimic, fapt care sugerează dispersia lor în mediul înconjurător chiar şi după utilizarea lor iniţială în sectorul agricol.

Conform AIPROM, un număr semnificativ de substanţe active şi/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009.

Aproximativ 75% din substanţele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piaţă.

Sursă foto: AIPROM

 

Citește și: