Mădălina CHIŢU
408 vizualizări 22 oct 2014

Fundaţia Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" şi Reţeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) au prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, rezultatele primului Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate din România şi "Carta Albă a Consumului de tutun în România-context şi soluţii 2014 - 2020".

Primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susţine pentru diagnosticul şi tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, bolile respiratorii, cancerul şi tuberculoza. Deoarece, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fumatul este responsabil doar în parte pentru aceste boli, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăţilor făcute pentru bolile respective.

Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate a plătit 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului. Raportat la suma totală plătită pentru cele patru categorii de boli asociate fumatului - 4,3 miliarde de lei -, fumatul este responsabil pentru 27,8 la sută din aceste cheltuieli.

În anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%.

Acelaşi studiu, prezentat de Magda Ciobanu, şef de clinică la Institutul "Marius Nasta", arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele cinci categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323 lei, din care 550.142 lei au fost cazuri atribuibile direct fumatului.

Totodată, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii şi 14,2% pentru cele cardiovasculare, a arătat preşedintele Fundaţiei Pneuma, Miron Bogdan.

"Ştiinţa ne pune la dispoziţie nouă, specialiştilor în sănătate, instrumente pentru a scădea cifrele de morbiditate şi de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele şi tehnologiile moderne. În schimb, dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicaţi, atât pe latura de sănătate publică, cât şi pe cea economică, de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători, se vor vedea aceleaşi roade, dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare", a spus Bogdan.

La rândul său, şeful Reprezentanţei OMS în România, Victor Olszavsky, a declarat că "în România anului 2014, peste 40.000 de oameni mor din cauza bolilor atribuibile fumatului".

"În România anului 2014, se fumează fără restricţii în locurile publice, încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu, încă serviciile de asistenţă pentru renunţarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător, iar exemplele ar putea continua. Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară: aceea a respectării şi promovării sănătăţii celor ce i-au ales să îi reprezinte", a spus Cornel Radu-Loghin, director de Politici şi Strategii în cadrul ENSP.

Acesta a atras atenţia că aceste lucruri se întâmplă după 9 ani de la ratificarea de către România a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT), legislaţia românească în domeniu fiind încă departe de standardele internaţionale din tratat.

În acest context, experţii în sănătate publică au considerat oportun să iniţieze un document strategic actualizat pentru controlul fumatului - Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014 - 2020, document care să includă principalele strategii şi direcţii de acţiune recomandate de forurile internaţionale şi adaptate realităţilor naţionale.

"Să nu uităm că fumatul este cea mai importantă cauză ce poate fi prevenită atunci când vorbim despre boli şi deces prematur. Cei peste 1 miliard de lei cheltuiţi anual din cauza fumatului ar putea fi folosiţi pentru acţiuni de prevenţie şi educaţie, diagnosticare precoce ori tratamente inovative care să asigure cetăţenilor României un număr mai mare de ani de viaţă sănătoasă", a spus Magda Ciobanu.

Fumatul ucide anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza şi malaria combinate. Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acţiuni şi măsuri energice şi congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050.

Citește și: