Gandul
757 vizualizări joi, 10:49

Se pare că principalul suspect a devenit un criminal deoarece s-a înstrăinat de familie şi nu a suportat să fie singur.

„Este un om care şi-a desfăşurat viaţa în mod coerent, corect în cea mai mare parte a sa şi care a deviat ulterior din cauza unei problematici sufleteşti personale. Consider că nu s-ar fi întâmplat ceea ce declară el că s-a întâmplat dacă nu ar fi suferit de această îndepărtare faţă de familia lui. Cred că a fost momentul în care şi-a pierdut eşafodajul, familia sa. Lui nu-i plăcea să fie înconjurat de oameni. El de zece ani se strânge ca un păianjen când prinde o muscă, se înfăşoară în sine. De aceea şi foarte puţini îi călcau curtea şi, probabil că dacă ar fi păstrat contactul cu familia şi dacă el reuşea să se menţină într-o activitate lucrativă de grup, sunt sigur că el nu ar fi ajuns în acest punct. El reuşea să se ventileze din mai multe puncte de vedere, emoţional, afectiv, sexual, aşa cum a făcut-o de-a lungul vieţii, fără a ridica probleme deosebite. Dar aceşti factori au constituit armarea pistolului, dincolo de definiţiile care se dau că este violator în serie, serenitatea este confirmată prin însăşi această perioadă în care el a gândit lucrurile.

I-au venit în spate anumite experienţe sexuale, imagerie sexuală foarte virulentă şi recurentă, care l-au făcut să îşi schimbe ţintele, moment în care el începe să greşească. El s-a descurcat în viaţa sa intimă, pe care nu am să o deconspir în cele mai mici detalii şi i-am promis că nu fac lucrul acesta, s-a descurcat în viaţa cu partea feminină adultă şi pentru că acestea au ştiut cum să-l trateze.

Este mare lucru să refuzi, să pui la îndoială o masculinitate fără a jigni şi să ai o comunicare bună. Nu s-a mai întâmplat acelaşi lucru în cazul acestor două minore, care se aflau sub îngrijirea unor părinţi. Iar aici a greşit şi ştie. Şi-a schimbat, prin schimbarea ţintelor, prin comiterea infracţiunilor de care este acuzat, el a greşit prin schimbarea modului de operare, care l-a luat totalmente pe nepregătite.

El nu ştia că pentru a contenţiona victimele, pentru a le ţine în casă, întreaga viaţă ţi se schimbă. Dacă ai o minoră pe care vrei să o ţii mai mult timp în casă asta va atrage după sine necesitatea unui bun management – în limbaj tehnic – al acestor minore, pentru că lucrurile de care el este acuzat sunt cumplite.

Nu se mai descurcă cu ele în momentul în care le aduce în casă, pentru că sunt tinere, sunt reactive şi dacă ar mai fi ştiu cum să pună problema faţă de el, cu siguranţă că nu – acesta este punctul meu de vedere exclusiv – nu ar mai fi scăpat", a declarat Dorin Dumitran, ofiţer psiholog în Poliţia Română, pentru Digi24.


Despre modul în care se presupune că a scăpat de trupurile neînsufleţite ale celor două adolescente

„Nu este gândul de a da foc. Este grija oricărui criminal de a şterge urmele, de a le distruge, de a scăpa de cadavre. Nici măcar un hoţ de buzunare nu rămâne cu portofelul la el, ci îl plasează mai departe. Referitor la această tehnologie a morţii la care el va recurge în cele din urmă, în afară de faptul că constituia o practică zilnică pentru el, la Caracal era o practică socială să se dea foc la groapa de gunoi şi la fel de fel de obiecte. Dar nu a reprezentat o problemă pentru el”, a declarat specialistul.


Relaţia dintre Gheorghe Dincă şi cele două adolescente, Alexandra Măceşanu şi Luiza Melencu, şi modul în care se raporta la ele

„Ca la nişte persoane care nu au drept de apel, drept urmare le şi depersonalizează. Dacă te apropii de numele persoanei, dacă îi ştii istoria de viaţă, te tulburi ca criminal. Şi atunci este mai uşor să îi spui fata din aprilie, fata din iulie. El a fixat foarte bine temporal pe finalul interviului. Este o măsură de autoprotecţie pentru el, dar se chinuie cu în acelaşi timp. Ceea ce trăieşte nu-i face bine, apropierea de fapte şi detaliile extrem de urâte îi fac rău şi a trebuit să-i alimentez curajul pentru a o face. Asta a fost cred că cea mai grea muncă, a-l face să se apropie de foc, focul semnificând persoana şi personalitatea fetelor, fetele văzute ca fiinţe vii. Era confortabil pentru el să le vadă ca fiinţe lipsite de viaţă, ca pe simple obiecte de satisfacere sexuală. Eu pot să spun că am avut un privilegiu, cu toată încărcătura deosebită a acestui dosar, să stau 12-14 ore pe zi, timp de aproape patru luni”, a continuat acesta.

 

 

Citește și: