8836 vizualizări 13 aug 2019

„Dacă ar fi să-i facem un profil psiho-criminologic lui Gheorghe Dincă, din afara participării directe la anchetă şi interogatorii, şi cu referire directă la TPA (tulburarea de personalitate antisocială) – una din tulburările de personalitate rezultate din studiul pe care l-am realizat în penitenciarele din România pe subiecţii care au violat – ar fi următorul:  

1. dificultăţi de relaţionare interpersonală (chiar dacă a reuşit să-şi întemeieze o familie);

2. percepţia că are un organ genital mic (complexul penisului mic);

3. cuprins de ceea ce curentul psihodinamic/psihanaliza numeşte „nevroză sexuală”. În cazul profilului psiho-criminologic al violatorului român, nevroza sexuală este alcătuită din nevroza de angoasă şi apetenţa pentru sex anal;

4. dominat de DDSM (dominare, disciplină şi sado-masochism), concept nou introdus de mine;

5. dominat de dorinţa de a umili, fantasma de viol, psihotism şi fetiş cu corpul uman, toate aceste patru elemente reprezentând ceea ce eu am numit violul-trecere la act;

6. dominat de fantasma de viol şi fetiş cu corpul uman sau cu obiect, aceste două elemente reprezentând ceea ce eu am numit „violul-tatonare”;

7. dominat de ceea ce eu am numit „viol de încredere”. Mai exact, în cadrul acestui factor, din profilul psiho-criminologic al individului violator din penitenciarele româneşti rezultă: (a) dificultăţi de ejaculare, (b) o viaţă mai săracă fără a putea pune în aplicare fantasmele sexuale, (c) gândul/tendinţa de a lua viaţa partenerului în timpul actului sexual etc.  

La ele se adaugă consumul de pornografie (hipersexualitate activă/pasivă), accentele din sfera psihopatiei şi, cel mai probabil, alte simptomatologii din alte tulburări de personalitate/boli psihice (cu sau fără caracter tranzitoriu).   

Ceea este foarte important să înţelegem (şi să acceptăm) – printre altele – în urma acestui studiu este că FANTASMA SEXUALĂ DEVIANTĂ reprezintă peste 63% din motivaţia trecerii la actul criminal a individului violator din România. Studiul este realizat pe un lot de 82 de subiecţi care au comis infracţiunea de viol, rezultatele având relevanţă statistic”, spune Alin Leş.

Citește și: