Andrei Luca POPESCU Anca SIMINA
49394 vizualizări 1 mai 2013

Curtea Constituţională a emis o decizie prin care insulta şi calomnia ar putea redeveni, teoretic, fapte penale, care se pot pedepsi cu amendă penală. Judecătorii CCR au decis luni, în unanimitate, că “dezlegarea” dată în 2010 de Curtea Supremă magistraţilor, prin care se clarifica faptul că articolele de lege referitoare la insultă şi calomnie “nu mai sunt în vigoare”, este neconstituţională. Totuşi, în practică, judecătorii nu pot fi forţaţi să aplice această decizie a CCR, pentru că prevederile Codului Penal în vigoare nu mai conţin o asemenea realitatea juridică. Practic, Parlamentul este chemat să repare legislativ o gafă făcută în urmă cu 6 ani, când nu a pus în aplicare o decizie obligatorie a Curţii Constituţionale.

MESAJE DE PAŞTE. Câteva exemple de MESAJE şi URĂRI DE PAŞTE care pot fi folosite pentru SMS-uri

MESAJE DE PAŞTE sau MESAJE DE PAŞTI? Ce formă este corectă

LOTO – LOTO 6/49, LOTO 5/40, JOKER, NOROC, SUPER NOROC, NOROC PLUS. Joi 2 mai nu au loc EXTRAGERI. Duminică sunt TRAGERILE SPECIALE ALE SĂRBĂTORILOR DE PAŞTI

REŢETĂ DE PAŞTE 2013. Ce dulciuri să pregăteşti de PAŞTE: fursecuri cu ciocolată, colac împletit şi prăjitură de PAŞTE 2013

REŢETĂ DE PAŞTE: Trei modalităţi simple de a găti ciorba de miel

Ciorbă de miel, drob de miel, friptură de miel - câţi miei se vor vinde în România în această săptămână. HARTA PREŢURILOR pentru masa de Paşte

„Practic, rămâne situaţia de dinainte de 2007, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta şi calomnia. Dar cine ştie cum vor acţiona instanţele de judecată? Presei nu convine situaţia, însă vreau să vă spun că din 47 de state ale Consiliului Europei, 33 incriminează insulta şi calomnia. Printre ele se numără şi state precum Germania. Mingea este acum în curtea Parlamentului, ei trebuie să decidă ce fac”, a explicat un judecător al CCR pentru gândul.

Contactat de gândul, un alt judecător CCR a explicat de asemenea că “nu se poate vorbi de incriminarea celor două fapte, întrucât a incrimina este treaba legiuitorului, Palament sau Guvern”. Cu alte cuvinte, Parlamentul este pus de judecătorii CCR în situaţia de a reglementa într-un fel sau în altul situaţia, în condiţiile în care tot Legislativul a lăsat lucrurile neclare după 2007.

Cum s-a ajuns la varză legislativă în Codul Penal

Istoria incriminării insultei şi calomniei în România a devenit întortocheată începând cu anul 2006. Atunci, Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a propus o serie de modificări ale Codului Penal, iar Parlamentul le-a votat, adăugând printre propuneri şi abrogarea articolelor 205, 206 şi 207 din Codul Penal, care priveau insulta şi calomnia. Articolele au fost eliminate astfel din Codul Penal.

În 2007, Curtea Constituţională a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată împotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotărând că abrogarea operată de Parlament nu respectă Constituţia, în sensul în care dreptul la imagine şi la intimitate este garantat de Constituţie, deci nu poate rămâne nereglementat de lege. Curtea arăta că “libertatea de exprimare nu poate fi înţeleasă ca un drept absolut” şi “nu există nicio incompatibilitate între principiul libertăţii de exprimare şi incriminarea insultei şi calomniei, care să impună dezincriminarea acestor infracţiuni”.

Parlamentul nu a făcut nimic atunci. Dar nici nu trebuia să facă, pentru că prevederile respective ar fi trebuit să reintre automat în vigoare, o dată ce abrogarea lor a fost declarată neconstituţională. Nu se putea face abrogarea abrogării”, a explicat un judecător CCR pentru gândul.

Codul Penal a rămas într-adevăr neschimbat, aşa cum decisese Parlamentul. Pentru a lămuri acest vid legislativ, în 2010, Procurorul General Laura Codruţa Kovesi a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un recurs în interesul legii, arătând că în practica judiciară s-au creat două interpretări, care duc la haos – unii magistraţi consideră că insulta şi calomnia sunt fapte penale, alţii care consideră că nu. În consecinţă, instanţa supremă a decis că magistraţii trebuie să considere că aceste fapte nu sunt penale, aşa cum a decis Parlamentul.

Luni, 29 aprilie 2013, Curtea Constituţională a judecat o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de două ieşence, într-un proces în care acestea au depus plângere împotriva deciziei procurorului de a da NUP într-un dosar privind calomnia sau insulta. CCR a admis excepţia şi a spus că Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 2010, nu respectă Constituţia şi nici decizia Curţii din 2007. Astfel, insulta şi calomnia ar trebui să rămână în Codul Penal, aşa cum erau înainte de momentul 2007.

Ce se întâmplă cu deciziile judecătoreşti de până acum

Judecătorul Cristi Danileţ, exclus recent din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi care a câştigat la Curtea Constituţională o excepţie împotriva acestei decizii, susţine pe contul de Facebook că “prin această decizie CCR stabileşte că judecătorii nu pot refuza să aplice Constituţia în interpretarea dată de CCR. Ca urmare, vom soluţiona din nou, după o pauză de patru ani, dosare de insultă şi calomnie”. În interpretarea sa, “faptele ce aduc atingere demnităţii pot fi încadrate la insultă sau calomnie chiar dacă au fost comise anterior zilei de luni”.

Cu toate acestea, unul dintre judecătorii CCR contactaţi de gândul a explicat că decizia are efecte numai pentru viitor. Mai exact, hotărârea este deja în vigoare pentru judecători, din momentul pronunţării, şi devine obligatorie şi pentru publicul larg după publicarea în Monitorul Oficial.

„Cred că începând de azi presa va deveni mai responsabilă (iar, în cazul televiziunilor, nu numai redactorii, ci şi invitaţii lor). Sincer, sper că atacurile personale vor fi înlocuite de argumente factuale cu privire la cei criticaţi. Aşa cum fac deja, de o perioadă lungă de timp, mulţi jurnalişti corecţi şi mulţi analişti profesionişti”, a mai scris judecătorul Cristi Danileţ pe blogul său personal.

Cum arătau articolele din Codul Penal privind insulta şi calomnia

Articolul 205. Insulta

Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte cu amendă. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Articolul 206. Calomnia

Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 250 lei la 13.000 lei.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Articolul 207. Proba verităţii

Proba verităţii celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârşită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii nu constituie infracţiunea de insultă sau calomnie.

Citește și: