Andreea OFIŢERU
96807 vizualizări 26 sep 2012

Iarna care urmează va fi una grea, arată specialiştii americani care au interpretat cercetări recente despre schimbarea climei. Chiar dacă până acum se credea că schimbarea globală nu are efecte imediate, ultimele studii arată că recordul de gheaţă topită în luna august la Polul Nord ar putea duce la o iarnă foarte grea, potrivit unui studiu publicat de revista Nature.

Rezultatele analizelor, deşi preliminare, sugerează că există o legătură între vara târzie de la Oceanul Arctic şi locul din Nordul Atlanticului unde se găsesc suprafeţe cu presiune atmosferică mare şi scăzută deopotrivă.Experţii susţin că aceste suprafeţe rămân constante timp de săptămâni, interval în care se formează furturni şi valuri puternice. Fenomenul a fost observat din datele din perioada 1989-2011. Cercetătorii au făcut legătura dintre cantitatea de gheaţă care s-a topit în verile târzii şi perioadele de iarnă grea.

Experţii au sugerat că topirea gheţarilor duce la schimbarea curenţilor şi la slăbirea puterii vântului în emisfera nordică, ceea ce duce la încălzirea atmosferei. "Efectele de acum vor fi mult mai vizibile începând din această toamnă, odată ce va începe îngheţul şi vom vedea cum modelele circulaţiei aerului au influenţat distribuţia gheţii", a spus Judith Curry , unul dintre climatologii de la Institutul de Tehnologie din Atlanta. "Ne putem aştepta ca undeva la nivelul latitudinii mijlocii şi înalte din emisfera nordică să avem ierni mai reci şi cu multă zăpadă", a explicat Curry.

Potrivit Centrului Naţional pentru Măsurarea Zăpezii şi a Gheţii din Boulder, Colorado, pe 26 august s-a înregistrat un nou record al topirii gheţii. Spre deosebire de 2007, când erau 3,52 de milioane de kilometri pătraţi de gheaţă topite, anul acesta nivelul gheţii topite a ajuns la 4,10 milioane de kilometri pătraţi. Mark Serreze, directorul Centrului Naţional pentru Măsurarea Zăpezii şi Gheţii, arată că topirea gheţii de la Arctic s-a petrecut în condiţii relativ normale de vreme, cu o singură furtună puternică.

"Gheaţa din ocean se află într-o stare aşa de proastă primăvara, încât puţine bucăţi mari pot supravieţui verii, chiar dacă nu au loc fenomene extreme", a spus Mark Serreze.

Specialiştii spun că topirea gheţii are loc şi dacă apa aflată dedesubtul ei se încălzeşte. Spre deosebire de majoritatea oceanelor din lume, cea mai rece apă din Oceanul Arctic, de -1 sau -2 grade, se află la suprafaţă.

Climatologii români sunt sceptici

Pe de altă parte, climatologul român Roxana Bojariu a explicat pentru gândul că rezultatele ultimelor studii trebuie privite cu circumspecţie şi că este greu să tragem o concluzie clară asupra condiţiilor din iarna 2012-2013. Specialistul a spus că o prognoză despre iarna care vine am putea avea la sfârşitul lunii octombrie şi la sfârşitul lunii noiembrie.

"O ipoteză ar fi ca, odată cu extinderea mai redusă a gheţii marine din Arctica spre sfârşitul sezonului cald, contrastul termic dintre zona latitudinilor înalte şi a celor joase scade, iar vânturile vestice, care aduc iarna aer mai cald dinspre suprafaţa oceanului Atlantic de Nord spre continentul eurasiatic, îşi reduc din intensitate", a explicat pentru gândul Roxana Bojariu, expert al Grupului Interguvernamental pentru Schimbarea Climatică.

"În sistem, acţionează procese de feedback care pot amplifica sau diminua mult o perturbaţie iniţială şi asupra cărora nu avem încă o imagine detaliată. Suprafaţa oceanică fără gheaţă pierde, pe de altă parte, mult mai uşor căldura acumulată în sezonul cald, astfel că procesul de iniţiare a formării gheţii se poate accelera şi atunci contrastul termic nu s-ar mai diminua, aşa cum afirma autorul articolului, citând unii specialişti. E doar un exemplu care să ne pună pe gânduri când încercăm să desluşim ce se poate întâmpla într-un sistem atât de complex precum cel climatic", a mai spus Roxana Bojariu.

Climatologul afirmă că, aşa cum arată acum semnalele din geosistem, este greu de tras o concluzie clară asupra condiţiilor din iarna 2012-2013. "Despre cum ar putea fi iarna care vine, am putea şti mai multe la sfârşitul lunii octombrie şi, mai ales, la sfârşitul lunii noiembrie. Oricum, şi atunci vom avea informaţii de tip statistic, exprimate probabilist, iar nu o prognoză aşa cum sunt cele pe termen scurt", a spus Roxana Bojariu.

Citește și: