228 vizualizări 13 feb 2011

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a explicat pentru gândul care este procedura urmată, de regulă, de procurori în cazurile în care inculpaţii au dobândit averi impresionante din mită precum şi în cazurile în care aceştia îşi ascund averile sau le pun pe numele altor persoane.

"Potrivit Codului de procedură, se pot lua măsuri asiguratorii pe bunurile învinuiţilor sau inculpaţilor. În plus, potrivit dispoziţiilor din legile speciale (când este vorba de infracţiuni de corupţie, abuz în serviciu, crimă organizată), se pot pune măsuri asiguratorii şi pe bunurile - mobile şi imobile - care nu aparţin învinuiţilor sau inculpaţilor, dacă se face dovada că banii provin din săvârşirea de infracţiuni. Situaţia este foarte dificilă pentru procurori atunci când inculpaţii au cumpărat case sau alte bunuri pe numele altor persoane, membri ai familiei sau cunoştinţe. Trebuie să demonstrăm că banii cu care au fost achiziţionate aceste bunuri provin din săvârşirea unor infracţiuni. Suntem obligaţi să demonstrăm acest lucru pentru că există prezumţia de obţinere licită a averii, prevăzută de Constituţie. În Anglia, spre exemplu, este exact invers, sarcina probei revine celui care este cercetat, el trebuie să dovedească că a avut bani cinstiţi pentru a achiziţiona un bun".

"Dacă un inculpat a cumpărat mai multe proprietăţi pe numele unei bunicuţe, nu ai ce face. Bunicuţa nu e funcţionar public, nu are declaraţii de avere şi nu îi poţi cere să dovedească de unde a avut bani de vile. Este protejată de prezumţia de care v-am vorbit anterior. Până nu se modifică Constituţia, nu avem ce face, nu poate fi promovată nicio lege care să îl oblige pe cel anchetat să dovedească faptul că banii provin dintr-o sursă licită. Trebuie ca procurorul să dovedească faptul că banii provin din săvârşirea unei infracţiuni".

Procurorul general Codruţa Kovesi a mai declarat pentru gândul că, anul trecut, procurorii au luat măsuri asiguratorii în valoare de 300 de milioane de euro doar în dosarele cu evaziune fiscală şi contrabandă. După ce sentinţa rămâne definitivă, de punerea ei în executare se ocupă Ministerul Finanţelor, care este parte civilă în dosar, ca reprezentant al statului, a mai declarat, pentru gândul, procurorul general.

Vameşi bogaţi şi vameşi săraci în declaraţiile de avere

Cei mai bogaţi vameşi din lotul celor arestaţi în aceste zile sunt cei de la Siret. Cel puţin aşa rezultă din declaraţiile lor de avere. Spre exemplu, agentul-şef Mihai Tocila, cu un salariu de până în 2.000 ron, şi-a construit în oraşul Siret o impozantă vilă cu două etaje. În vecinătatea sa, un alt vameş, Simion Coroliuc, şi-a construit o vilă la fel de frumoasă în mai puţin de un an de zile. La fel, în Suceava, pe strada Grigore Vindereu, Radu Lucanu şi-a clădit casa în doar câteva luni, spun cunoscuţii.

Din declaraţiile de avere nu lipsesc maşinile de lux, noi, preferatele vameşilor fiind Audi şi BMW.

La polul opus, se află vameşii care nu ştiau unde să ascundă şpaga de frica controalelor - şpagă care ajungea şi la 100.000 de euro pe tură într-un singur punct vamal - dar care au declaraţiile de avere goale sau foarte sărace.

Cristian Daniel Luca este poliţistul de la frontiera Naidăş, care, conform procurorilor DNA, la 20 noiembrie 2010 îi relata investigatorului sub acoperire Grund un episod în care el şi acoliţii săi au fost obligaţi să ascundă banii încasaţi ca mită din cauza unui control. Bancnotele erau atât de multe încât nu a fost simplu să fie dosite. "Şi-am luat din ei! Deci nu toţi! Şi-am pus la vameşi. Aveau preş din ăla gros, care nu se cunoştea când călcai cu piciorul.... Am pus acolo, am pus sub covor pe la noi prin cameră... Acolo era o chiuvetă... Deci... În noaptea aia o curs chiuveta...Dar culmea, nu mai erau banii acolo!", spunea Luca, conform stenogramelor. În declaraţia sa de avere de la sfârşitul lunii octombrie 2010, Luca a trecut o garsonieră de 13,5 mp cumpărată în 2007, un Opel Vectra din 1994 şi un Audi A4 din 2002. Salariul anual al poliţistului a fost de 21.771 de lei, respectiv 1.814 lei / lună. Acestea sunt doar câteva exemple de averi ale vameşilor.

Cum se pedepseşte luarea de mită

Principala acuzaţie care le este adusă vameşilor şi poliţiştilor de frontieră este luarea de mită. Potrivit Codului penal, această infracţiune este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani. Mai mult, legea spune că, dacă fapta este comisă "de un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani". Legea mai precizează că "banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani".

Practica judiciară este însă mult mai blândă decât Codul penal. În realitate, magistraţii aplică pedepse foarte mici pentru faptele de corupţie, inclusiv închisoare cu suspendare.

Citește și: