1. Daniel Chiţoiu (PNL), ministrul Finanţelor (decembrie 2012-februarie 2014)

Procurorii DNA au cerut urmărirea penală a lui Chiţoiu în februarie 2014, în dosarul „Carpatica Asigurări”, pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Camera Deputaţilor a respins cererea, astfel că Daniel Chiţoiu a scăpat de urmărirea penală.

Chiţoiu a fost acuzat că a iniţiat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea componenţei Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), încercând eliminarea vicepreşedintelui Tudor Daniel George şi înlocuirea sa cu o persoană de încredere, care să protejeze interesele financiare ale Carpatica Asig, deţinută de omul de afaceri Ilie Carabulea.

Soţia sa, Laura Elena Chiţoiu, este trimisă în judecată în acest dosar din aprilie 2014, fiind acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, din postul pe care îl deţinea la ASF, de director al Direcţiei Avizări.

Ea este acuzată că în iulie 2013 a dat curs cererii fostului director al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, membru în ASF la data comiterii faptelor, de a promova şi autoriza ilegal numirea Anei Ina Crudu în funcţia de director general al companiei de asigurări. Laura Chiţoiu ar fi stabilit arbitrar data evaluării lui Crudu, fără să convoace alţi membri ai comisiei de examinare. Ea a convenit cu Mîrzac ca acesta să intre şi el la examinare, pentru a o susţine pe Ana Ina Crudu, „ca factor de presiune, pentru luarea unei decizii favorabile”.

Convorbire Laura Chiţoiu-Marian Mîrzac, despre aranjarea concursului la Carpatica Asig:

„CHIŢOIU LAURA: Auzi, uite, ştii de ce te-am sunat? Am... am vorbit pentru mâine, că mâine, la zece, vine aia de la Sibiu...
MÎRZAC MARIAN: Da.
CHIŢOIU LAURA: Şi, am vorbit cu… i-am zis să nu-i zică nimic lu' băbăciunea aia şi...
MÎRZAC MARIAN: Da.
CHIŢOIU LAURA: Pentru că aia e o ciufută şi o nebună şi spune şi peste tot şi pune şi nişte întrebări idioate. N-are rost să te complici cu proasta aia.
MÎRZAC MARIAN: Da. Aşa şi...
CHIŢOIU LAURA: Şi i-am zis lu... a zis că vrea să vină, da' o să-i spună lu' aia că: domne, m-a sunat acum dimineaţa şi nu eraţi aici şi trebuia repede şi m-am dus io. Săracu-i era frică, îţi dai seama.”.

2. Corneliu Dobriţoiu (PNL), ministrul Apărării (mai-decembrie 2012)

Senatorul liberal, general-maior în rezervă, a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2013, alături de alţi 10 generali cu funcţii de conducere în MapN, fiind acuzat că şi-a achiziţionat ilegal o locuinţă de serviciu, la preţ subvenţionat de Armată.

Dobriţoiu este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu, cu obţinere de avantaje patrimoniale, şi de participaţie improprie la fals intelectual, ambele cu consecinţe deosebit de grave.

Generalii sunt acuzaţi că au închiriat apartamente de serviciu de la MApN, apoi au dorit să le achiziţioneze la preţuri subvenţionate. Pentru asta, au depus la dosare acte false, care i-au determinat pe membrii comisiei de vânzare şi ai comisiei de auditare în vederea vânzării, să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească documente oficiale false, pe baza cărora generalii şi-au cumpărat locuinţele de serviciu în regim subvenţionat, în condiţiile în care deţineau sau deţinuseră, una, doua sau chiar trei alte locuinţe proprietate personală, conform DNA.

Prejudiciul provocat MApN a fost de 1,2 milioane lei. Corneliu Dobriţoiu a pus la dispoziţia procurorilor suma de 15.846,7 lei, stabilită ca partea sa de prejudiciu, astfel că DNA i-a ridicat sechestrul de pe casa cumpărată de la MApN. Dobriţoiu află miercuri, 18 martie, sentinţa în acest dosar, de la instanţa supremă.

3. Ioan Mang (PSD), ministrul Educaţiei pentru o săptămână (7 mai 2012-15 mai 2012)

Deşi nu a fost urmărit penal, liderul PSD Bihor a fost acuzat de mai multe acte de plagiat şi şi-a dat demisia la scurt timp după ce a fost numit ministru în primul Guvern Ponta.

Profesor universitar la Universitatea din Oradea, Mang a fost acuzat de şapte acte de plagiat, pe care Consiliul Naţional de Etică, organism consultativ pe lângă Ministerul Educaţiei şi Cercetării, le-a confirmat.

Cu toate acestea, nu a existat un verdict public, oficial, nici până în ziua de astăzi, cu toate că verdictul de plagiat a fost confirmat public şi de fostul ministru al Cercetării, Mihnea Costoiu. Astfel, Ioan Mang continuă şi astăzi să predea la Oradea şi să evalueze calitatea învăţământului superior, din postul de evaluator al ARACIS, organism care autorizează funcţionarea facultăţilor şi universităţilor din România.

4. Ecaterina Andronescu (PSD), ministrul Educaţiei între iulie şi decembrie 2012

Preşedintă a PSD Bucureşti, senatoarea Ecaterina Andronescu este urmărită penal în dosarul „Microsoft”, fiind acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani de procurorii DNA.

Andronescu este acuzată că în perioada 2001-2009, din postura de ministru al Educaţiei, a pretins şi a primit de la firma Siveco bani şi calculatoare, pentru ea şi pentru alte persoane, pentru a-i asigura firmei participarea la proiecte cu ministerul.

Ea mai este acuzată că a aprobat bugetul Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi al proiectului pentru licenţele Microsoft. De asemenea, ea este acuzată că a iniţiat şi a avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care firmele Compaq şi Siveco au fost favorizate şi că a stabilit discreţionar procente de participare în proiect pentru anumite firme, favorizându-le. Ea ar fi permis în mod ilegal firmei Siveco să cesioneze contractul cu Ministerul Educaţiei unor firme colaboratoare, umflând astfel preţurile de achiziţie ale licenţelor Microsoft cu 30-40%, iar al calculatoarelor şi altor produse software cu până la 50%, faţă de preţurile pieţei, conform DNA.

5. Ovidiu Silaghi (PNL), ministrul Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012

Silaghi este urmărit penal de procurorii DNA din septembrie 2013, fiind acuzat de trafic de influenţă şi că a primit o mită de 200.000 de euro de la omul de afaceri Nelu Iordache, fostul patron al companiei de construcţii Romstrade. Silaghi a plecat ca europarlamentar, la Bruxelles, chiar în perioada în care DNA cerea avizul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi sale penale. Ca membru al Parlamentului European, până în iunie 2014, Silaghi s-a bucurat de imunitate, cererea DNA de ridicare a acesteia nefiind soluţionată de Comisia Juridică de la Bruxelles.

Silaghi este acuzat că i-ar fi cerut lui Nelu Iordache să deschidă prin compania sa aeriană, Blue Air, noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa, Satu Mare fiind judeţul de baştină al lui Silaghi. În schimb, dar şi contra unei şpăgi de 200.000 de euro, ministrul s-a angajat să intervină la CNADNR pentru a face presiuni în contractele de asfaltări ale Romstrade, pentru plăţi şi continuarea contractelor, deşi termenele lucrărilor erau depăşite. Cu deschiderea acestor noi rute aeriene, Blue Air a pierdut aproximativ 500.000 de euro, spun procurorii DNA, însă măsura ar fi contribuit la campania electorală a unei persoane apropiate de Silaghi.

Banii pentru Silaghi au venit chiar acasă la el, la Satu Mare, prin intermediul lui Remus Şpan, angajat la Blue Air şi apropiat de Silaghi, conform DNA. Şpan, fost poliţist, a făcut parte din SIPA pe vremea Rodicăi Stănoiu, apoi a condus DGIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, activând în MAI până în 2010, când s-a pensionat.

6. Mircea Diaconu (PNL), ministrul Culturii în perioada mai-iunie 2012

Actorul Mircea Diaconu a fost acuzat în 2012, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de conflict de interese, după ce a semnat mai multe contracte din postura de director al Teatrului Nottara, din Bucureşti, cu soţia sa, actriţa Diana Lupescu, angajată a aceluiaşi teatru. Mircea Diaconu a fost achitat definitiv de aceste acuzaţii, fiind pus să plătească doar o amendă administrativă de 1.000 de lei.

Totuşi, Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, în 2011, fiind acuzat că a deţinut simultan şi funcţia de director al Teatrului Nottara, şi mandatul de senator. Instanţa supremă a menţinut raportul ANI şi starea de incompatibilitatea a lui Diaconu. Acest verdict nu a contat însă atunci când Mircea Diaconu a candidat pentru Parlamentul European, ca independent, instanţele considerând că interdicţia de 3 ani de la deţinerea unei funcţii publice se aplică doar funcţiei de senator, în care a fost găsit incompatibil.

7. Dan Nica (PSD), ministru al Comunicaţiilor în perioada mai 2012 – mai 2014

În prezent membru al Parlamentului European, din mai 2014, DNA a cerut avizul forului european pentru ridicarea imunităţii lui Dan Nica, în vederea urmăririi penale în dosarul „Microsoft”.

El este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Nica ar fi pretins şi primit, în perioada aprilie-noiembrie 2004 o parte din fondul de 20 de milioane de euro, virată de firma Fujitsu Siemens în contul unor societăţi offshore. Fondul fusese creat pentru a mitui oficiali români.

Nica este acuzat că în perioada 2000-2004 a aprobat bugetul Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi proiectului pentru licenţele Microsoft, că a iniţiat şi avizat hotărâri de Guvern care au favorizat firmele Fujitsu Siemens şi Siveco, că a stabilit procente de participare la proiect în favoare anumitor firme, că a ajutat firma Siveco să obţină condiţii avantajoase în contractele cu ministerul, livrând astfel licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele similare de pe piaţă.

Conform DNA, asupra lui Dan Nica ar fi acţionat pentru a-l influenţa omul de afaceri Nicolae Dumitru (Niro), urmărit penal şi el în dosarul „Microsoft”.

8. Victor Paul Dobre (PNL), ministru al Administraţiei în perioada mai-august 2012

Procurorii Parchetului General au cerut avizul pentru urmărirea penală a deputatului liberal Victor Paul Dobre, în august 2012, acesta fiind suspectat de abuz în serviciu în legătură cu referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Camera Deputaţilor a respins cererea, astfel că liberalul a scăpat de urmărirea penală.

Dobre a fost acuzat că i-a solicitat chestorului Constantin Manoloiu, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei, să întocmească un înscris prin care să arate că MAI nu îşi asumă veridicitatea numărului de alegători înscrişi pe listele electorale permanente, adică întocmai misiunea instituţiei respective.

Ulterior, acest înscris a fost transmis judecătorilor Curţii Constituţionale, fără ca aceştia să ceară aşa ceva. În perioada respectivă, a existat o dezbatere încinsă în legătură cu câţi români au drept de vot la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, miza pentru USL fiind obţinerea unui număr cât mai mic, pentru a asigura validarea referendumului, care avea nevoie de 50% prezenţă.

Documentele trimise de MAI la Curtea Constituţională aveau drept scop blocarea anulării referendumului de către CCR, ca urmare a prezenţei prea mici la vot, de doar 46%. Conducerea USL a făcut presiuni pe cei doi miniştri de la MAI, Ioan Rus şi Victor Paul Dobre, pentru a micşora numărul de alegători de pe listele electorale permanente, însă aceştia au refuzat, conform declaraţiilor lui Ioan Rus şi a stenogramelor din referatul procurorilor. Ei au semnat actul care arăta că erau în jur de 18 milioane de români care puteau vota. Totuşi, la Curte a ajuns şi documentul incriminat, prin care MAI spunea că nu îşi asumă răspunderea pentru această cifră.

Ulterior, judecătorii au amânat verdictul mai mult de o lună, perioadă în care Traian Băsescu nu şi-a exercitat funcţia de preşedinte. Iniţial, USL a încercat să declanşeze un „mini-recensământ” pentru reactualizarea listelor electorale, cu scopul de micşora numărul alegătorilor din listele electorale permamente, invocând că aşa au cerut judecătorii CCR. Aceştia au revenit cu explicaţii, spunând că nu au cerut aşa ceva, ocazie cu care a izbucnit un nou scandal – a existat suspiciunea că un magistrat-asistent a modificat textul final al deciziei CCR, pentru a lăsa să se înţeleagă această dispoziţie.

9. Dan Şova (PSD), ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul (2012), al Infrastructurii (2012-2013) şi al Transporturilor (2014)

Avocatul Dan Şova este urmărit penal în două dosare de procurorii DNA. În dosarul „Rovinari-Turceni”, fiind acuzat de trei fapte de abuz în serviciu. El este acuzat că a beneficiat, prin casa sa de avocatură „Şova şi Asociaţii”, de contracte de asistenţă juridică în valoare totală de 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Şova este acuzat că a insistat pe lângă directorul Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea, urmărit penal şi el în acest dosar, pentru a obţine contractele de asistenţă juridică. De asemenea, directorul Complexului Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel, este şi el urmărit penal în acelaşi dosar.

Vineri, 13 martie, procurorii DNA au cerut avizul Senatului pentru arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Şova. El este acuzat că în cursul lunii februarie 2015, ar fi depus la DNA 11 procese verbale care să justifice aceste contracte şi care să arate că el nu este implicat în ele, însă care ar fi false, spun procurorii. De asemenea, Şova mai este acuzat că în 2010 a ordonat distrugerea hard-disk-urilor de la casa sa de avocatură, pentru a ascunde urmele contractelor cu cele două complexuri energetice.

Dan Şova este urmărit penal şi în dosarul retrocedărilor ilegale, în care a fost arestat Viorel Hrebenciuc. EL este acuzat de trafic de influenţă. Procurorii DNA notează că Şova a acceptat să iniţieze şi să sprijine o lege a amnistiei şi graţierii, menite să-l scape pe Miron Mitrea şi pe Viorel Hrebenciuc de eventuale condamnări definitive. În schimb, Hrebenciuc urma să-l sprijine pe Şova la şefia PSD, în detrimentul lui Valeriu Zgonea.

10. Liviu Dragnea (PSD), vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării (2012-prezent)

Vicepremierul Liviu Dragnea este trimis în judecată de procurorii DNA, din 2013, în dosarul „Referendumul”. El este acuzat că şi-a folosit calitatea de lider al PSD pentru a obţine foloase necuvenite pentru el sau pentru alţii, în contextul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 2012.

Procurorii îl acuză pe Dragnea că a supervizat şi a folosit un sistem software prin care reprezentanţii USL din secţiile de votare au transmis prin SMS, către centru, prezenţa la vot, dar şi modul în care s-a votat în unele secţii („Da” sau „Nu”), chiar în timpul desfăşurării procesului de vot, violând astfel secretul votului. Alături de Dragnea, sunt trimise în judecată alte 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din judeţele Teleorman, Gorj, Olt şi Vrancea, care au participat la acest sistem de fraudare a votului din 2012.

11. Varujan Vosganian (PNL), ministru al Economiei (mai 2012-octombrie 2013)

Senatorul demisionar din PNL este acuzat de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infracţional organizat, de abuz în serviciu şi de complicitate la delapidare, în dosarul „Ioan Niculae-Romgaz”. Senatul a respins de două ori cererile procurorilor DIICOT, astfel că Vosganian a scăpat de urmărirea penală, însă ministrul PDL Adriean Videanu nu s-a bucurat de acelaşi tratament, el fiind urmărit penal în acelaşi dosar, pentru acuzaţii similare, dat fiind că avizul pentru urmărirea sa penală a fost dat de preşedintele Klaus Iohannis.

Procurorii îl acuză pe Vosganian că în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 a aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri, pentru a sprijini interesele financiare ale unui grup infracţional format de miliardarul Ioan Niculae, ajungând să folosească Romgaz în interesul companiei lui Niculae – Interagro. Prin ordinele semnate de Vosganian, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, în condiţiile în care compania lui Niculae avea datorii istorice.

Interagro s-a bucurat în total de reduceri ilegale de preţ, de la Romgaz, în valoare de 92 milioane dolari, scăpând astfel şi de impozit pe profit de 15 milioane de dolari şi TVA de 19 milioane de dolari. Reducerile acordate Interagro au reprezentat, în perioada februarie 2008-decembrie 2010, 51% din totalul de 500 de milioane de lei al reducerilor comerciale la gaze, pentru consumatori eligibili, conform DIICOT.

12. Relu Fenechiu (PNL), ministrul Transporturilor (mai 2012-iulie 2013)

Liberalul ieşean a fost condamnat în ianuarie 2014 la 5 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Transformatorul”, în care a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, pe când era ministru. El a fost acuzat, alături de fratele său, Lucian Fenechiu, condamnat şi el la aceeaşi pedeapsă, că prin firmele lor au vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002 - 2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme - SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL - fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970-1980.

Totodată, procurorii au arătat că 99,98% dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7,5 milioane lei, aferent la 46 de achiziţii publice din perioada 2002-2005, de la firmele controlate de Fenechiu.

13. Cristian David (PNL), ministrul pentru Relaţia cu românii de pretutindeni (mai 2012-martie 2014)

Fost ministru de Interne, Cristian David este urmărit penal în două dosare, de procurorii DNA, în prezent el fiind arestat preventiv. Într-unul, David şi mama sa sunt acuzaţi de abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii, respectiv doar uz de fals şi fals material, în cazul Georgianei Dumitrescu, mama lui David.

David este acuzat în acest dosar că a inventat un împrumut de 60.000 de euro acordat mamei sale, pentru a justifica o sumă de bani în declaraţia sa de avere, şi pe care mama sa i l-a restituit. La rândul ei, mama lui David a încheiat un contract fals cu o altă persoană, prin care se atesta că ea ar fi vândut un apartament din judeţul Prahova, cu preţul de 60.000 de euro.

În al doilea dosar penal, în care a şi fost arestat preventiv, Cristian David este acuzat că a luat o mită de 500.000 de euro, în 2008, pe când era ministru de Interne în cabinetul Tăriceanu. În schimbul banilor, el trebuia să intervină la prefectul de Buzău, liberalul Cristinel Bîgiu, şi să asigure de restabilirea dreptului de proprietate a celui care i-a dat mita, asupra a 15 hectare de teren din intravilanul municipiului Buzău.

14. Darius Vâlcov (PSD), ministrul Finanţelor (decembrie 2014-martie 2015)

Darius Vâlcov este cel mai recent ministru al Cabinetului Ponta, care este urmărit penal. Procurorii DNA l-au acuzat vineri, 13 martie, de trafic de influenţă pentru fapte comise în timpul mandatului său de primar PDL la Slatina.

Vâlcov este acuzat că a primit 2 milioane de euro mită, de la patronul firmei de construcţii Tehnologica Radion, Theodor Berna, în schimbul obţinerii unor contracte în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, legate de extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare a judeţului Olt. Banii, care reprezentau un comsion de aproximativ 20% din valoarea contractelor, au fost primiţi de Vâlcov în perioada 2010-2013.

În acest dosar au fost puşi sub urmărire penală şi actualul primar al Slatinei, Minel Prina, care era viceprimar în mandatul lui Vâlcov, precum şi trei oameni de afaceri din anturajul lui Darius Vâlcov, implicaţi în disimularea şpăgii prin contracte fictive.

Darius Vâlcov şi-a dat demisia duminică, 15 martie.

Citește și: