2 vizualizări 9 mai 2007

MINISTRUL JUSTIŢIEI, Tudor Chiuariu, a cerut ieri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) revocarea din funcţie pe motive de “ineficienţă” a procurorului Doru Ţuluş, şeful Secţiei a II-a din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Doru Ţuluş este magistratul care îi anchetează, între alţii, pe liderul PC Dan Voiculescu şi pe şeful PNL Gorj, Dan Ilie Morega. Anul trecut, secţia condusă de Doru Ţuluş l-a trimis în judecată şi pe fostul vicepremier George Copos, pe fostul preşedinte al Tribunalului Bucureşti, Maria Huza, patru parlamentari, doi secretari de stat, doi preşedinţi de consilii judeţene precum şi funcţionari publici din eşalonul secund.


Gestul ministrului Justiţiei a fost unul suprinzător pentru că acesta a pus practic CSM-ul în faţa faptului împlinit, propunerea de revocare fiind făcută chiar ieri, fără ca membrii CSM să fi avut timp să afle care sunt motivele care impun demiterea procurorului Doru Ţuluş. Acesta a fost numit la conducerea Secţiei a II-a a DNA de către fostul ministru Monica Macovei. De altfel, modificările aduse de Monica Macovei legilor privind sistemul judiciar – potrivit cărora procurorii sunt numiţi de către Executiv şi nu de către CSM, al cărui aviz este pur consultativ – i-au permis acum ministrului Tudor Chiuariu să solicite demiterea procurorului Ţuluş. După ieşirea PD de la guvernare, nici unul dintre cele patru partide (PNL, PSD, PRM, PC) care au solicitat ca procurorii să nu mai fie numiţi de ministru ci de CSM nu mai doresc acum ca această modificare să fie transpusă în lege. Gestul ministrului Justiţiei a mai surprins şi pentru faptul că acesta nu a dispus anterior verificarea activităţii procurorului Ţuluş pentru a se stabili dacă acesta a fost sau nu ineficient. În plus, nici unul dintre şefii direcţi ai lui Ţuluş – procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi şeful DNA Daniel Morar – nu au fost consultaţi în legătură cu această demitere, aflând de intenţia ministrului în cursul zilei de ieri. De asemenea, extrem de ciudată a fost şi atitudinea ministrului Chiuariu care a cerut CSM-ului ca şedinţa să fie secretă, astfel încât presa să nu afle motivele pentru care a solicitat această revocare din funcţie, cerere respinsă însă de către CSM.

După ce CSM a decis ca şedinţa să fie publică, a avut loc un schimb de replici destul de dur între ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Codruţa Kovesi şi Daniel Morar, pe de altă parte.Tudor Chiuariu  a arătat că lupta împotriva corupţiei s-a politizat tot mai mult şi că doar printr-o şedinţă nepublică se poate avea o discuţie sinceră şi clarificatoare privind activitatea de luptă împotriva co­­rupţiei: “Avem oameni care s-au crucificat pentru lupta împotriva marii corupţii însă nu avem nici un condamanat definitiv”. Daniel Morar a susţinut că şedinţa trebuie să fie publică pentru egalitate de tratament şi pentru cererea de revocare, asemeni situaţiei când au fost numiţi procurorii respectivi.

O altă problemă pusă în discuţie de Codruţa Kovesi s-a referit la temeiul pe care s-a bazat cererea ministrului Justiţiei,  respectiv faptul că nu a existat o solicitare a unui control managerial la CSM sau la Parchetul General. Ministrul Chiuariu i-a răspuns  că nu există niciun text de lege care să-l oblige să facă cererea de revocare doar în urma unui control şi că are motive obiective, deoarece “toată lumea spune că avem corupţie, dar nu avem corupţi”. Secţia pentru procurori a CSM a amânat pentru  data de 16 mai discutarea propunerii de revocare a procurorului Doru Ţuluş, admiţând solicitarea formulată în acest sens de magistrat. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi,  procurorul urmând să primească motivarea solicitării de revocare şi să-şi pregătească o apărare. Procurorul Doru Ţuluş a declarat, ieri, că cererea privind revocarea sa din funcţie este dubioasă şi că nu are nimic să-şi reproşeze. Magistratul a arătat că singurul motiv prevăzut de lege care ar putea fi invocat pentru revocare este doar managementul defectuos.  De asemenea, Ţuluş a mai arătat că nu este moral să existe o acuzaţie de management defectuos în condiţiile în care nu s-a făcut un control al activităţii desfăşurate de el iar  ultimul control, efectuat în urmă cu patru luni, a fost pozitiv. 

Citește și: