Raluca ION
4787 vizualizări 5 mai 2012

Cinci dintre cele mai mari universităţi din ţară au lansat vineri un apel către toate instituţiile de învăţământ superior de top din România, mai exact către cele încadrate de Ministerul Educaţiei în categoria universităţtilor de cercetare avansată si educaţie şi în categoria universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică, de ”a se constitui într-un for asociativ deschis şi transparent”. Potrivit iniţiatorilor apelului - Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea ”Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara, scopul acestei asociaţii este acela de a întări relaţiile de colaborare dintre universităţi, dar şi de a oferi soluţii la problemele educaţiei şi cercetării ştiinţifice din România.

Cele cinci universităţi, care alcătuiesc Consorţiul ”Universitaria”, consideră că ”sistemul universitar public românesc are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de o gândire strategică inovatoare, prin care politicile educaţionale să fie tot mai coerente şi eficiente, animate de atingerea idealului excelenţei în cercetare şi în formarea tinerelor generaţii de studenti. În acest sens, promovarea pe mai departe a principiilor si obiectivelor reformei, inclusiv a prevederilor Legii educatiei naţionale nr 1/2011, este o opţiune fundamentală”, se arată în apelul semnat de Consorţiul ”Universitaria”.

Rectorul Universităţii de Vest: ”Universităţile străine ne fac concurenţă directă”

”Este un demers al unor universităţi de elită de a face o tribună publică de discuţii. Acest consorţiu doreşte să promoveze excelenţa şi să nu permită ca învăţământul superior românesc să se îndrepte spre mediocritate”, a declarat pentru gândul Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, care vorbeşte despre concurenţa pe care au început să o facă instituţiile străine de învăţământ facultăţilor româneşti. ”Universităţile străine vine în România şi iau elevii de liceu eminenţi, ne fac concurenţă directă. Nu mai putem să stăm şi să facem experimente. În 20 de ani s-au schimbat trei legi ale educaţiei, o lege trebuie să acopere cel puţin un ciclu de învăţământ, de la clasa întâi la terminarea facultăţii”, continuă rectorul Universităţii de Vest. Scopul unei asociaţii a universităţilor de elită din România este derularea de proiecte comune de cercetare, dar şi elaborarea unor strategii la nivel de învăţământ universitar pe care să le pună la dispoziţia guvernanţilor.

”Cred că ar trebui ca noi să propunem strategii, noi care am studiat în străinătate, care mergem la conferinţe în afară, care ştim trendul în materie de educaţie. Şi trebuie să punem aceste strategii la dispoziia ministerului Trebuie să punem standardele sus. Tragedia nu e că pui standardele sus şi nu reuşeşti să te ridici la înălţimea lor, ci că le pui prea jos şi le atingi”, continuă rectorul.

Liviu Papadima, prorectorul Universităţii din Bucureşti: ”Se vorbeşte despre universităţi ca şi când am fi toţi la fel”

Dacă o astfel de asociaţie ar fi înfiinţată, universităţile ar putea face schimb de studenţi, dar şi de specialişti. ”Sunt profesori reputaţi la universităţile româneşti, invitaţi să predea în străinătate. De ce nu ar preda şi la o altă universitate din România?”, se întreabă Marilen Pirtea. El vorbeşte şi de marea problemă a universităţilor româneşti, lipsa banilor. ”Trebuie băgaţi mai mulţi bani în educaţie. Bugetul Universităţii din Viena este egal cu bugetul întregului sistem universitar românesc. Dacă investim, atunci vom vedea şi rezultate”.

Liviu Papadima, prorectorul Universităţii din Bucureşti, spune că o astfel de asociaţie ar ajuta la îmbunătăţirea sistemului de ierarhizare a universităţilor în funcţie de performanţe, dar şi a imaginii sistemului universitar. ”Imaginea publică proastă se datorează în bună măsură şi nediscriminării în cadrul sistemului universitar. Se vorbeşte despre universităţi, ca şi când am fi toţi la fel. Şi nu este aşa”, crede el. Prorectorul Universităţii din Bucureşti mai aminteşte de faptul că în spaţiul european, tendinţa majoră este de crearea unor ”agregări transnaţionale de universităţi”. Iar o astfel de agregare ar crea formule mai bune de colaborare, dar ar asigura şi un climat de stabilitate într-un mediu instabil.


 

Citește și: